Afacerile cu cele mai multe și cele mai puține ore de muncă. Românii muncesc, în medie, 38,8 ore pe săptămână

Afacerile cu cele mai multe și cele mai puține ore de muncă. Românii muncesc, în medie, 38,8 ore pe săptămână
În 2024, românii au lucrat, în medie, 38,8 ore pe săptămână, peste media UE de 36 de ore, conform statisticilor Eurostat. Cele mai solicitante domenii au fost agricultura și construcțiile, cu peste 38 de ore, în timp ce educația și cultura au înregistrat cele mai puține ore lucrate.

În 2024, România s-a situat printre țările cu cele mai lungi săptămâni de lucru din Uniunea Europeană, cu o medie de 38,8 ore lucrate săptămânal în principalul loc de muncă pentru persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani.

Această valoare este semnificativ peste media UE de 36,0 ore și apropiată de cea a Poloniei (38,9 ore) și Bulgariei (39,0 ore), fiind depășită doar de Grecia, cu 39,8 ore, așa cum reiese din datele Eurostat, biroul de statistică a Comisiei Europene.

Această situație reflectă o cultură a muncii intensă în România, unde angajații, în special cei cu normă întreagă, petrec mai mult timp la serviciu comparativ cu colegii lor din alte state membre. De exemplu, în 2024, angajații români cu normă întreagă au lucrat în medie 40,2 ore pe săptămână, depășind media UE pentru această categorie.

Europenii au lucrat în medie 36 de ore pe săptămână

În contrast, țări precum Olanda (32,1 ore), Danemarca, Germania și Austria (fiecare cu 33,9 ore) au înregistrat cele mai scurte săptămâni de lucru. Aceste diferențe pot fi atribuite diverselor politici de muncă, nivelului de part-time și culturii organizaționale din fiecare țară.

Pentru România, menținerea unui număr ridicat de ore lucrate poate avea implicații asupra echilibrului dintre viața profesională și cea personală, sănătatea angajaților și productivitatea pe termen lung. Este esențial ca politicile de muncă să ia în considerare aceste aspecte pentru a asigura un mediu de lucru sustenabil și echitabil.

În anul 2024, durata efectivă medie a săptămânii de lucru pentru persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani din UE, angajate cu normă întreagă sau parțială în principalul lor loc de muncă, a fost de 36,0 ore, în scădere față de 37,0 ore în 2014.

În 2024, cele mai lungi săptămâni de lucru s-au înregistrat în:

  • Grecia – 39,8 ore,
  • Bulgaria – 39,0 ore,
  • Polonia – 38,9 ore,
  • România – 38,8 ore.

În contrast, Țările de Jos (Olanda) au avut cea mai scurtă săptămână de lucru – 32,1 ore, urmate de Danemarca, Germania și Austria – fiecare cu 33,9 ore.

Țări și ore lucrate pe săptămână

  • România – 38.8
  • Bulgaria – 39.0
  • Grecia – 41.3
  • Turcia – 43.1
  • Cipru – 39.8
  • Ungaria – 38.9
  • Polonia – 38.3
  • Estonia – 38.3
  • Letonia – 38.3
  • Lituania – 36.5
  • Croația – 38.0
  • Slovenia – 37.8
  • Slovacia – 37.9
  • Cehia – 37.8
  • Malta – 37.5
  • Portugalia – 37.5
  • Spania – 36.4
  • Italia – 36.1
  • Franța – 35.7
  • Belgia – 34.5
  • Olanda – 32.1
  • Luxemburg – 33.9
  • Germania – 33.9
  • Austria – 33.9
  • Suedia – 35.7
  • Finlanda – 34.9
  • Danemarca – 33.7
  • Irlanda – 35.1
  • Islanda – 36.3
  • Norvegia – 35.1

Afaceri cu cele mai multe ore de muncă

  1. Agricultură, silvicultură și pescuit – 41,2 ore
  2. Industria extractivă (minerit și cariere) – 38,8 ore
  3. Construcții – 38,7 ore
  4. Transport și depozitare
  5. Industrie prelucrătoare (manufactură)

Afaceri cu cele mai puține ore de muncă

  1. Activități ale gospodăriilor ca angajatori – 26,7 ore
  2. Educație – 31,9 ore
  3. Arte, divertisment și recreere – 32,9 ore
  4. Sănătate și asistență socială
  5. Servicii administrative și de suport
Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 5 aprilie
Profi, în anul tranzacției. Pierderi istorice de 537 mil. lei în 2025. Începând de astăzi, Profi și Mega Image operează sub o
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024.
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria s
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful c
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat pr
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele ma
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful cla
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în bu
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul d
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-202
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat |
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A