Erste atrage atenţia, într-o analiză detaliată, că „politica paralizată” din România pune în pericol ratingul suveran al ţării. Cu un deficit bugetar estimat la 9,28% din PIB în 2024 (standard ESA), România riscă să piardă statutul de investment grade şi să fie retrogradată la categoria „junk” dacă nu ia măsuri fiscale serioase.
„România, Slovacia şi Polonia au nevoia cea mai stringentă să reducă deficitele, pentru că, într-un scenariu în care nu iau măsuri, ponderea datoriei publice ar ajunge la peste 90% din PIB până în 2035”, notează Erste. În cazul României, estimările merg şi mai departe: fără intervenţii, datoria publică ar putea depăşi 100% din PIB în următorul deceniu. Într-un scenariu optimist, cu măsuri graduale, datoria va depăşi oricum 60% din PIB începând cu anul 2027.
Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, avertizează la rândul său că „România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp”. Într-un discurs critic, susţinut la Prima News, Dăianu a spus că guvernanţii au reluat greşelile din perioada 2009–2010, dar de data aceasta fără susţinerea unui acord FMI.
„La noi nu a existat suficientă cugetare, nu a existat înţelepciune. Nici măcar nu s-a învăţat din erori. Există, poate, această logică: forţăm nota acum, pentru că trebuie să facem investiţii, după care intrăm într-o curbă de sacrificiu”, a adăugat el.
Este nevoie de venituri mai mari care ar proveni din majorarea TVA
În opinia sa, spaţiul pentru reducerea cheltuielilor este aproape epuizat, iar o corecţie a deficitului de două puncte procentuale din PIB în 2025 necesită şi creşteri de venituri. În acest context, economiştii vorbesc deschis despre necesitatea majorării TVA sau a introducerii unei cote unice reale, fără excepţii şi facilităţi.
Până în prezent, Guvernul a operat un set de măsuri cu efecte limitate: creşterea impozitului pe dividende, restricţii suplimentare la microîntreprinderi, reintroducerea taxei pe stâlp şi tăieri la nivelul facilităţilor acordate în domenii precum IT sau construcţii. Acestea aduc aproximativ 7 miliarde de lei la buget, sumă insuficientă pentru a acoperi golurile create de măririle anterioare ale salariilor bugetare şi pensiilor.
Agenţiile de rating au scăzut deja perspectiva României de la „stabilă” la „negativă”, un semnal clar că pieţele internaţionale percep riscul fiscal ca pe un pericol sistemic. Erste subliniază că România a cheltuit în 2023 peste 8,7% din PIB pe bază cash, cel mai mare deficit din regiune. Iar estimările pentru 2025 nu sunt mai bune: Eurostat urmează să confirme un deficit ESA de peste 9% în 22 aprilie.
Al doilea pachet de consolidare fiscală va veni după alegerile din luna mai
În acest context, politicienii evită subiectul majorării TVA, mai ales în an electoral. Totuşi, lipsa de decizie creează un gol tot mai adânc. „Al doilea pachet de consolidare fiscală al României a fost amânat din cauza alegerilor prezidenţiale, ceea ce pune ţinta de 7% la mare risc”, avertizează Erste.
Deşi măsura este impopulară, creşterea TVA este, în opinia multor analişti, inevitabilă. România are în prezent una dintre cele mai mici cote standard de TVA din UE (19%), iar veniturile bugetare ca pondere în PIB sunt printre cele mai scăzute. În 2023, acestea au fost sub 27%, faţă de o medie europeană de peste 40%.
În plus, o eventuală creştere a TVA ar putea fi însoţită de măsuri compensatorii pentru categoriile vulnerabile, cum ar fi extinderea TVA redusă pentru alimente de bază sau compensaţii directe prin vouchere. Totuşi, orice măsură care întârzie corectarea dezechilibrelor riscă să fie impusă sub presiunea pieţelor, nu prin decizie internă.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
