Supraimpozitarea cu 1% din cifra de afaceri afectează companiile prelucrătoare din România
- Expertul în fiscalitate Gabriel Biriș consideră greșită politica economică a statului român, criticând măsurile de supraimpozitare impuse companiilor active pe piața locală.
Într-o postare recentă pe Facebook, Gabriel Biriș a detaliat impactul negativ al introducerii impozitului minim de 1% pe cifra de afaceri, începând cu anul 2024, subliniind că astfel de măsuri subminează economia națională, în special în sectoarele deja afectate de dificultăți economice globale.
În cadrul unor conferințe organizate la București – „Anul Financiar 2025” și „Contzilla Accounting Days” –, Gabriel Biriș a explicat de ce impozitele pe cifra de afaceri sunt problematice, mai ales într-o perioadă în care economia europeană și, implicit, cea românească, traversează dificultăți majore.
Problemele industriei auto și impactul fiscalității
„Am explicat cat de nocive sunt impozitele pe cifra de afaceri, mai ales intr-o perioada economica problematica, in special pentru industria prelucratoare europeana si mai ales pentru industria auto”, scrie acesta în postare.
Industria prelucrătoare este una dintre cele mai afectate, cu precădere sectorul auto, care resimte presiunea schimbărilor generate de tranziția energetică și de modificarea preferințelor consumatorilor.
Guvernul României însuși recunoaște, în „Raportul privind situația macroeconomică pentru anul 2025”, că industria prelucrătoare europeană, inclusiv sectorul auto, se confruntă cu riscuri majore. Factorii identificati sunt:
- Tranziția energetică: Adaptarea la normele Green Deal presupune costuri ridicate pentru companii, fără sprijin suficient din partea statului.
- Schimbarea comportamentului consumatorilor: Creșterea vânzărilor de vehicule electrice, stimulate prin subvenții în China și SUA, pune presiune pe producătorii europeni.
- Creșterea concurenței internaționale: Industria auto europeană se confruntă cu o competiție acerbă din partea producătorilor din Asia și America.
Este de remarcat faptul că guvernul nu menționează deloc problema transferului de profituri prin prețuri, ceea ce sugerează că măsurile fiscale nu sunt justificate de o reală nevoie de combatere a evaziunii, ci mai degrabă de o strategie fiscală defectuoasă.
Demonstrația
Biriș a prezentat o serie de date care demonstrează că IMCA are un efect dezastruos asupra companiilor românești, în special în industria prelucrătoare. Acest impozit forțează firmele să plătească taxe chiar și atunci când înregistrează pierderi, ceea ce le poate împinge către insolvență sau relocare în alte țări cu regim fiscal mai prietenos.
Mai mult, IMCA se alătură altor poveri fiscale impuse recent:
- ICAS (Impozitul pe capitaluri și active suplimentare) de 0,5% – o altă taxă care lovește direct în companiile cu active semnificative.
- Impozitul pe construcții – costuri suplimentare pentru dezvoltatori și investitori.
- RO e-Factura și RO e-Transport – birocrație excesivă fără beneficii clare pentru mediul de afaceri.
Dacă aceste măsuri fiscale vor continua să fie aplicate, consecințele asupra economiei României ar putea fi devastatoare:
- Scăderea competitivității: Companiile românești vor avea costuri mai mari decât cele din alte țări europene, pierzând teren pe piața internațională.
- Reducerea investițiilor străine: Investitorii vor evita România în favoarea unor state cu politici fiscale mai stabile.
- Creșterea insolvențelor și a relocărilor: Multe firme vor alege să își mute operațiunile în țări cu impozite mai reduse.
- Diminuarea veniturilor bugetare pe termen lung: Deși pe termen scurt guvernul poate colecta mai multe taxe, în timp, numărul de contribuabili va scădea, afectând economia în ansamblu.