Studiu. Trainingurile contribuie mai mult la dezvoltarea personală decât la avansarea profesională

Studiu. Trainingurile contribuie mai mult la dezvoltarea personală decât la avansarea profesională
Doar 65% dintre angajați văd aplicabilitatea directă a trainingurilor în rolurile lor actuale, aceasta este principala concluzie a studiului realizat recent de EY privind necesitatea upskilling-ului și reskilling-ului în rândul forței de muncă.

Angajații și managerii din toate sectoarele de activitate (73%) recunosc valoarea îmbunătățirii competențelor. Însă, majoritatea - 7 din 10 respondenți - se înrolează în programe de upskilling/reskilling pentru dezvoltarea personală, nu pentru avansarea în carieră, punând sub semnul întrebării eficacitatea acestor programe.

Horaţiu Cocheci, People Advisory Director, EY România, subliniază importanța personalizării programelor de dezvoltare.

„Pentru a răspunde eficient nevoilor angajaţilor, este crucial să adoptăm o abordare diferenţiată şi personalizată în crearea programelor de reskilling şi upskilling, altfel riscăm să perpetuăm un ciclu de inițiative sterile care nu aduc nicio îmbunătăţire tangibilă".

Competenţele digitale: prioritatea dezvoltării profesionale

Studiul EY profilează competenţele digitale, inteligenţa artificială, securitatea cibernetică şi tehnologiile verzi ca abilităţile esenţiale pentru următoarea decadă, dar remarcă faptul că accesul la programele de upskilling adecvate rămâne o provocare.

Competenţele digitale sunt considerate esenţiale în pregătirea forţei de muncă pentru viitor. Un procent de 51 puncte procentuale dintre participanţi au clasat competenţele digitale ca fiind cele mai importante pentru recalificare şi creşterea competenţelor profesionale.

Aproape jumătate (49%) din respondenţii la studiu au confirmat prezenţa programelor de creştere a competenţelor digitale în compania în care activează.

În plus, studiul relevă că, în sectorul serviciilor profesionale, procentul celor care confirmă prezenţa programelor de creştere a competenţelor digitale este chiar mai ridicat, ajungând la 59%. Acest lucru subliniază tendinţa că, odată cu noile cerinţe de automatizare şi eficientizare a proceselor, precum şi de adaptare rapidă la noile tehnologii, competenţele digitale au devenit mai mult o condiţie sine qua non decât un diferenţiator sau un beneficiu de dezvoltare în rândul angajaţilor din acest sector.

Specializarea în Inteligența Artificială nu atrage la fel de mult

În acelaşi timp, abia pe locul cinci în topul importanţei pentru programele de dezvoltare, cu 38%, se află programele de dezvoltare referitoare la inteligenţa artificială (IA), ceea ce arată că angajaţii valorizează competenţele digitale în general mai mult decât specializarea în inteligenţa artificială. Cu toate acestea, este important de menţionat că aceste preferinţe pot varia în funcţie de industrie şi de rolul specific al angajatului.

De asemenea, se observă o recunoaştere a importanţei învăţării gestionării inteligenţei artificiale (IA) în rândul profesioniştilor din diverse industrii, cu 85% dintre respondenţi considerând că fiecare profesionist, indiferent de sectorul în care activează, ar trebui să dobândească cunoştinţe despre IA.

În acest context, există un argument puternic pentru ca guvernele să ofere subvenţii sau stimulente fiscale companiilor care investesc în programe de recalificare, inclusiv în domeniul inteligenţei artificiale, pentru a sprijini forţa de muncă în dobândirea competenţelor necesare pentru a rămâne competitivi pe piaţa muncii: 85% dintre respondenţi consideră că acesta ar trebui să ofere subvenţii sau stimulente fiscale companiilor care investesc în programe de recalificare a forţei de muncă.

„În timp ce rezultatele arată un volum livrat aproape egal între competenţele tehnice şi cele comportamentale, priorităţile pot fi rapid schimbate în funcţie de nevoile specifice ale unui angajator sau ale pieţei muncii. Acest lucru evidenţiază necesitatea ca angajaţii şi companiile să fie flexibili şi să-şi adapteze continuu abordările de upskilling şi reskilling pentru a rămâne relevanţi şi competitivi. Se impune, prin urmare, analiza critică anuală a nevoilor de învăţare şi a soluţiilor propuse şi resetarea fără remuşcări a acestora în funcţie de schimbările de context", a mai adăugat Horaţiu Cocheci.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 5 aprilie
Profi, în anul tranzacției. Pierderi istorice de 537 mil. lei în 2025. Începând de astăzi, Profi și Mega Image operează sub o
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024.
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria s
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful c
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat pr
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele ma
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful cla
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în bu
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul d
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-202
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat |
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A
Distribuie acest articol