Meseriile care lucrează cel mai des la sfârșit de săptămână. Românii nu mai sunt dispuși să lucreze în weekend

• În doar șapte ani, România a înregistrat o scădere semnificativă a procentului angajaților care lucrează în weekend, de la 28,6% în 2016 la 18,1% în 2023.

Conform datelor Eurostat, în 2016, 28,6% dintre angajații români lucrau de obicei în weekend. Până în 2023, acest procent a scăzut la 18,1%, marcând o reducere de 10,5 puncte procentuale.

Altfel spus, unul din cei trei români care era de acord că lucreze la sfârșit de săptămână în 2016, în 2023 nu mai vrea să muncească sâmbăta sau duminica.

Această scădere plasează România sub media Uniunii Europene, care în 2023 era de 22,4%.

La nivelul țărilor UE, Grecia avea cea mai mare proporție de angajați care lucrau în weekend (32,3%), urmată de Italia (30,9%) și Cipru (26,4%). În schimb, cele mai mici procente s-au înregistrat în Lituania (3,0%), Polonia (4,5%) și Ungaria (6,6%).

Peste 20% dintre persoanele angajate au lucrat în weekend în 2023

În anul 2023, 22,4% dintre persoanele angajate din Uniunea Europeană lucrau de obicei în timpul weekendurilor.

Munca în weekend era mai frecventă în rândul:

• lucrătorilor calificați în agricultură, silvicultură și pescuit (49,5%),
• lucrătorilor din servicii și vânzări (48,9%),
• și persoanelor cu ocupații elementare (26,7%).

În timp ce 19,2% dintre angajați (salariați) lucrau de obicei în weekend, același lucru era valabil pentru:

• 46,7% dintre lucrătorii pe cont propriu cu angajați (angajatori) și
• 37,8% dintre lucrătorii independenți fără angajați (lucrători pe cont propriu).

Meseriile care muncesc cel mai des în weekend

În Uniunea Europeană, anumite ocupații au o incidență mai mare a muncii în weekend:

• Lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit – 49,5%
• Lucrători în servicii și vânzări – 48,9%
• Ocupații elementare – 26,7%
• Manageri – aproximativ 30%
• Operatori de utilaje și montatori de echipamente – aproximativ 23%
• Personal din forțele armate – aproximativ 22%
• Tehnicieni și profesioniști asociați – aproximativ 18%
• Lucrători în meserii și ocupații conexe – aproximativ 15%
• Profesioniști – aproximativ 13%
• Lucrători în suport administrativ (clerical) – aproximativ 11%
• Total angajați (media generală) – 22,4%

Motivele pentru care românii nu vor să mai muncească în weekend

Scăderea muncii în weekend în România poate fi atribuită mai multor factori:

1. Salarizare scăzută

România se află printre țările cu cele mai mici costuri salariale din Uniunea Europeană.

În 2024, costul mediu orar al muncii era de 12,5 euro, comparativ cu media UE de 33,5 euro. Această diferență semnificativă poate descuraja angajații să accepte munca suplimentară în weekend.

2. Schimbarea valorilor generaționale

Tinerii români, în special cei din Generația Z, acordă o importanță crescută echilibrului între viața profesională și cea personală. Mulți dintre ei preferă flexibilitatea programului și evită munca în weekend pentru a-și dedica timpul liber activităților personale.

3. Creșterea muncii remote și a programelor flexibile

Pandemia a accelerat adoptarea muncii la distanță și a programelor flexibile. Această schimbare a redus necesitatea prezenței fizice la locul de muncă în weekend, permițând angajaților să-și organizeze mai eficient timpul.

4. Lipsa motivației și a perspectivelor de carieră

Mulți angajați români simt că munca suplimentară nu este recompensată corespunzător și nu aduce beneficii semnificative în evoluția profesională. Această percepție reduce disponibilitatea de a lucra în afara programului standard.

Evoluția salariul mediu net în perioada în care românii renunță la munca în weekend

Un alt posibil motiv este și creșterea veniturilor.

În ultimul deceniu, câștigul salarial mediu net în România a cunoscut o creștere semnificativă, însoțită de fluctuații ale ratei inflației.

Potrivit datelor statistice, salariul mediu net a crescut de la 1.859 lei în 2015 la 5.185 lei estimat pentru 2024, marcând o majorare de peste 178%. Această evoluție a fost influențată de creșterea salariului minim, îmbunătățirea condițiilor economice și măsurile guvernamentale.

Cea mai mare creștere procentuală anuală a salariului mediu net s-a înregistrat în 2017, cu un avans de 14,27%, urmată de 2023, cu 11,92%. Aceste creșteri au fost asociate cu măsuri fiscale, cum ar fi reducerile de taxe sau ajustările salariale din sectorul public.

Pe de altă parte, rata inflației a avut o evoluție variată. După valori negative în 2015 (-0,6%) și 2016 (-1,5%), inflația a crescut semnificativ în 2018 (4,6%) și a atins un vârf de 13,8% în 2022, pe fondul crizei energetice și al perturbărilor lanțurilor de aprovizionare globale.

În 2023, inflația a scăzut la 9,1%, iar pentru 2024 se estimează o valoare de 4,9%, reflectând o stabilizare economică relativă. Totuși, chiar dacă salariile au crescut în termeni nominali, puterea de cumpărare a fost afectată în anii cu inflație ridicată, ceea ce subliniază importanța menținerii unui echilibru între creșterile salariale și controlul inflației.