România a ajuns un loc mai puțin prielnic pentru investiții sau producție. Piedicile care au descurajat antreprenorii

• În ultima perioadă, au fost anunțate o serie de închideri de fabrici cu pierderea unui număr important de locuri de muncă, iar, din păcate, nu sunt ultimele.

Analiștii economici consideră că momentul actual nu este chiar cel mai bun pentru investiții sau producție, iar de vină sunt și politicile fiscal-bugetare ale Guvernului.

Ultima decizie în acest sens este Ordonanța Trenuleț, care vine cu o serie de modificări care provoacă îngrijorare în rândul oamenilor de afaceri. Nu de alta, dar într-un interval scurt lucrurile s-au schimbat semnificativ din multe puncte de vedere.

Taxele, motiv de îngrijorare

Analistul economic Bogdan Glăvan afirmă că politicile guvernanților din ultimii ani nu au fost în măsură să sprijine mediul de afaceri, dimpotrivă: nu putem vorbi de un moment favorabil, atât timp cât taxele se măresc.

„Este evident că România prin politicile duse devine un loc mai puțin prielnic pentru investiții sau pentru producție, pentru că n-are cum să devină prielnic dacă ani la rând cresc taxele. Noi am asistat la o modificare mascată a impozitului pe profit, pentru că introducerea acelui impozit pe cifra de afaceri, de fapt a fost o majorare mascată a impozitului pe profit, iar perspectivele sunt tot de creștere, nu de scădere. Nu mai suntem ce eram acum trei ani, când impozitul pe profit era una și impozitul pe dividende era 5%. Acum, impozitul pe dividende este 10% și impozitul pe profit este altul,  pentru că ai impozit minim pe cifra de afaceri,  care se aplică la foarte multe firme, la cele cât de cât  importante”, a declarat pentru Termene.ro Bogdan Glăvan.

Începând cu 2025, firmele cu venituri de cel puțin 250.000 de euro în 2024 vor ieși din categoria microîntreprinderilor și în locul unui impozit pe venit (de 1 sau 3%) vor achita impozit pe profit de 16%, după cum prevede Ordonanța de Urgență 156/2024, ”ordonanța trenuleț”. Impozitul pe profit se va achita pentru veniturile realizate în 2025.

În ultimii ani, Guvernul a scăzut treptat plafonul pentru microîntreprinderi și a introdus condiții noi pentru acestea, ce au constat inclusiv în creșterea impozitării pentru anumite activități, dar și în limitarea numărului de firme la care un acționar poate deține o cotă de peste 25%.

Context favorabil, totuși

Din nefericire, aceste măsuri au descurajat mediul de afaceri, ceea ce se vede și în nivelul investițiilor, în scădere semnificativă în ultima vreme. Aceasta în ciuda unui context favorabil, spune Glăvan, care nu este pus în valoare.

„Investițiile în firme au scăzut doi ani la rând, nu este un moment prielnic, din păcate, pentru România, care altminteri traversează un context foarte favorabil. Dar, din păcate, nu profităm de acest context foarte favorabil, ci îl subminăm”, afirmă Glăvan.

În opinia lui, ar trebui ca economia „să duduie, să meargă ca economia chineză, deoarece avem un ajutor extern formidabil, care contribuie la stabilitatea cursului de schimb și, practic, în România nu există risc valutar”.

China, a doua mare putere economică a lumii, a înregistrat o creștere economică de 5% în 2024, cea mai scăzută rată din ultimele trei decenii în afara perioadei Covid. Beijingul își fixase ca obiectiv o creștere a produsului său intern brut (PIB) de „aproximativ 5%”, după o creștere de 5,2% în 2023, pe fondul unei crize persistente în sectorul imobiliar, al unui consum intern în scădere, dar și al tensiunilor comerciale cu Statele Unite și UE.  În cazul României, procentul era de 1,9%, potrivit unui raport publicat de FMI în octombrie 2024.

Politici de descurajare

Bogdan Glăvan mai spune că politicile guvernanților din ultima vreme au fost mai mult de descurajare a mediului de afaceri, decât favorabile, iar multe din decizii au fost influențate și de faptul că 2024 a fost un electoral.

Dacă nu se întâmplă ca economia „să duduie”, e vina modului în care guvernăm, pentru că politicile duse sunt de descurajare.

„De ce sunt politicile acestea de descurajare? Pentru că nu suntem conduși de cineva sinucigași economici, ca să zic așa, ci din considerente politice pe termen scurt, avem alegeri, hai să cumpărăm voturi, ca să cumpărăm voturi cheltuim, ca să cheltuim, trebuie să facem rost de bani și așa mai departe. Există o miopie, există o foarte mare indiferență la bunul mers al lucrurilor. Sunt politici pe termen scurt foarte mioape”, precizează Glăvan.

 Ordonanța Trenuleț

De la 1 ianuarie 2025, firmele din România se confruntă cu o serie de modificări fiscale semnificative, implementate prin legislația adoptată spre finalul anului precedent.

Varianta pe 2025 a Codului Fiscal cuprinde reguli noi de impozitare a forței de muncă, a microîntreprinderilor și a unor sectoare economice cu ar fi IT-ul și construcțiile, de unde au fost eliminate facilitățile fiscale.

Principalele modificări:

• Impozitul pe dividende se majorează de la 8% la 10% și se aplică dividendelor plătite de persoanele juridice, ordonanța prevăzând că „impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române.
• Pragul maxim până la care microîntreprinderile pot aplica impozit pe venit scade la 250.000 de euro (de la 500.000 în prezent). Firmele care în 2025 vor avea venituri peste 250.000 de euro vor plăti impozit pe profit. De asemenea, pragul maxim până la care o firmă va mai putea achita impozit pe venit va continua să scadă ajungând la 100.000 de euro, de la 1 ianuarie 2026.
• A fost instituit impozitul de 1,5% pe construcții speciale ce va fi aplicat la valoarea construcțiilor ce se aflau în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior.