Inflația anuală în zona euro a fost de 2,2% în martie 2025, în scădere față de 2,3% în februarie, potrivit datelor publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Cu un an în urmă, rata era de 2,4%.
În ansamblul Uniunii Europene, inflația a coborât la 2,5%, de la 2,7% în februarie și 2,6% în martie 2024.
România, din nou în topul inflației europene
Țările cu cele mai mici rate ale inflației anuale în martie 2025 au fost:
- Franța – 0,9%
- Danemarca – 1,4%
- Luxemburg – 1,5%
La polul opus, cele mai ridicate rate s-au înregistrat în:
- România – 5,1%
- Ungaria – 4,8%
- Polonia – 4,4%
Comparativ cu luna februarie 2025, inflația a scăzut în 16 state membre, a rămas stabilă într-unul și a crescut în 10 țări.
În martie, cele mai mari contribuții la inflația din zona euro au venit din sectorul serviciilor (+1,56 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool și tutun (+0,57 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,16 pp), în timp ce energia a avut un impact negativ (-0,10 pp).
Cauzele inflației mari România
Inflația ridicată din România, care se menține peste 5%, este rezultatul unei combinații complexe de factori:
Prețuri mari la alimente și servicii – România este în continuare vulnerabilă la fluctuații de preț în agricultură și importuri. Costurile la produsele de bază, precum carnea, ouăle, zahărul și energia, rămân semnificativ mai mari decât media UE.
Creșteri salariale accelerate – Majorările de pensii și salarii în sectorul public alimentează cererea internă, fără un echilibru între consum și producție.
Deficit bugetar ridicat – România are unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE, iar cheltuielile mari ale statului, în paralel cu veniturile fiscale scăzute, sporesc presiunile inflaționiste.
Blocaje în investiții și fonduri UE – Întârzierile în atragerea fondurilor europene și lipsa investițiilor eficiente în infrastructură economică reduc capacitatea de producție internă și cresc dependența de importuri.
Instabilitate fiscală – Schimbările frecvente în politicile fiscale și lipsa predictibilității creează un climat economic incert, în care companiile își acoperă riscurile prin prețuri mai mari.
Astfel, în ciuda unei tendințe generale de scădere a inflației în UE, România continuă să se confrunte cu cea mai accentuată scumpire din spațiul comunitar.
.png)
.png)
