Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat sâmbătă, în cadrul unui briefing susținut la Palatul Victoria, că este nevoie de programe de susținere suplimentare, chiar dincolo de fondurile europene disponibile.
Deficitul există
În pofida existenței unor programe de finanțare, sectorul agricol și industria alimentară românească generează un deficit considerabil.
Ministrul a subliniat că, deși România exportă materii prime precum cereale și animale vii, acestea se întorc sub formă de produse procesate, ceea ce afectează negativ balanța comercială.
„Petrecând câţiva ani buni în Ministerul Agriculturii, ca secretar de stat, chiar ştiu care au fost problemele de atunci. Din păcate, nu s-au rezolvat: pleacă animale vii din ţară şi se întoarce salamul, pleacă grâu, se întorc produse de panificație sau alte produse procesate. Acolo este una dintre cele mai mari mize şi în anii viitori. Este nevoie de Investalim, va fi nevoie de programe de susţinere a industriei alimentare chiar peste fondurile europene care sunt accesibile şi care sunt atrase în proporţie de 98-99% an de an sau perioadă de perioadă de către Ministerul Agriculturii", a explicat Tanczos Barna.
Programe de investiție în zootehnie
Pentru a remedia această situație, guvernul are în vedere implementarea unor noi scheme de finanțare destinate creșterii producției și procesării autohtone, cu un accent deosebit pe sectorul zootehnic.
Printre inițiativele deja existente se numără programul Investalim, destinat sprijinirii industriei alimentare. Pe lângă acesta, vor fi introduse două-trei noi scheme menite să susțină dezvoltarea sectorului.
„Avem câteva scheme de finanţare în ministerele de resort. Agricultura generează un deficit foarte mare, industria alimentară practic nu produce suficient. Acolo avem Investalim (program naţional de finanţare pentru susţinerea industriei alimentare n.r.), mai avem două – trei scheme noi pregătite de domnul ministru Barbu (ministrul Agriculturii, Florin Barbu n.r), chiar ieri am vorbit cu dânsul, pentru zootehnie, pentru a creşte producţia autohtonă şi pentru a creşte procesarea autohtonă, pentru că asta este una dintre cele mai mari probleme”,a declarat Barna.
Problemele
Industria alimentară locală se confruntă cu mai multe provocări structurale:
- Lipsa capacităților de procesare – Deși România produce cantități semnificative de materii prime agricole, procesarea acestora la nivel național rămâne redusă. Drept urmare, multe produse alimentare sunt importate înapoi sub formă de produse finite.
- Dependența de importuri – România importă o mare parte din alimentele procesate, ceea ce contribuie la un deficit comercial ridicat.
- Acces dificil la finanțare – Deși fondurile europene sunt accesate într-o proporție ridicată, ele nu sunt suficiente pentru a acoperi toate necesitățile industriei.
- Infrastructură deficitară – Lipsa investițiilor în logistică și unități moderne de procesare îngreunează dezvoltarea sectorului.
- Fluctuații legislative și birocratice – Întreprinderile mici și mijlocii din sector se confruntă cu dificultăți administrative care le îngreunează accesul la sprijin financiar și dezvoltarea afacerilor.
Exporturile de cereale
În primele opt luni ale anului 2024, România a exportat cereale și preparate pe bază de cereale în valoare de 2,398 miliarde de euro, înregistrând o scădere de 18% comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Importurile în același segment au totalizat 989,2 milioane de euro, rezultând un excedent comercial de 1,408 miliarde de euro.
În această perioadă, exporturile de grâu și meslin au atins 1,115 miliarde de euro, iar cele de porumb au însumat 615,853 milioane de euro. Principalele destinații pentru exporturile de cereale au fost Bulgaria (49 milioane de euro), Franța (46,8 milioane de euro) și Grecia (33,6 milioane de euro).
De asemenea, în perioada 1 iulie – 8 septembrie 2024, România a fost cel mai mare exportator de grâu moale din Uniunea Europeană, cu o cantitate de 1,72 milioane de tone exportate.
.png)
.png)
