După boomul din 2022, plafonarea prețurilor a prăbușit afacerile cu gaze cu 28 de miliarde de lei. Decizia statului a dus la infringement

• România, deși a devenit lider UE în producția de gaze în 2024, riscă sancțiuni din partea Comisiei Europene pentru plafonarea prețurilor angro impusă din 2022. După vârfuri de profit în acel an, sectorul a suferit scăderi drastice în 2023 și 2024.

După plafonarea prețului gazelor la 120 lei/MWh în 2022, veniturile și profiturile din sectorul de extracție gaze au atins vârfuri istorice, urcând la 73 miliarde lei cifră de afaceri și 18,8 miliarde lei profit total.

Din 2023, însă, a început o scădere accelerată, iar în 2024 majoritatea companiilor, cu excepția Petrom, au raportat venituri și profituri aproape nule. În paralel, Comisia Europeană a deschis procedura de infringement împotriva României, acuzând reglementările naționale de distorsionarea pieței gazelor și încălcarea legislației UE. Măsura plafonării, în vigoare până în 2026, riscă să ducă România în fața Curții Europene de Justiție, cu posibile sancțiuni.

Decizia de infrigement anunțată de Comisia Europeană

Comisia Europeană a transmis României un aviz motivat în cadrul procedurii de infringement pentru încălcarea legislației europene privind piața gazelor. Autoritățile de la București sunt acuzate că, printr-o măsură națională adoptată din 2022, obligă producătorii interni de gaze să vândă o parte din producție la un preț fix (120 lei/MWh) către furnizorii de clienți casnici și CET-uri.

Bruxelles-ul consideră că această reglementare distorsionează piața angro, contravine Directivei 2009/73/CE și afectează funcționarea eficientă a pieței interne. Dacă România nu corectează situația, cazul poate ajunge la Curtea Europeană de Justiție, cu riscul unor amenzi substanțiale. Măsura actuală este în vigoare până în martie 2026 și este complementară celei de plafonare a prețurilor finale pentru consumatori. România are acum o ultimă șansă de a răspunde, înainte de escaladarea litigiului la nivel european.

Veniturile și profituriloe companiilor au scăzut după plafonare

Conform datelor aplicației Termene Pasp sunt 20 de companii care au activități de extragere de gaze (cod CAEN 0620). La acest grup de 20 de firme se adaugă și Petrom care nu are o activitate doar de extragere a gazele, ci face afeceri și de rafinare a petrolului, vânzarea combustibilor și producere de energie electrică,

Între 2020 și 2022, companiile care extrag gaze în România, inclusiv Petrom, au înregistrat creșteri spectaculoase de venituri și profituri, pe fondul crizei energetice globale.

Cifra de afaceri totală din sector a urcat de la 6 miliarde lei în 2020 la un vârf de 73 miliarde în 2022, în timp ce profitul a crescut la 18,8 miliarde lei.

Plafonarea prețurilor la gaze naturale în România a fost introdusă prin OUG 27/2022, publicată în martie 2022, ca parte a măsurilor guvernamentale de protecție a consumatorilor în contextul crizei energetice. Aplicare efectivă era de la data 1 aprilie 2022.

Decizia de plafornare nu a împiedicat veiturile și profiturile record din 2022, asta și pentru că producătorii ăși vând gazele chiar și cu un an înainte. Însă, pafonarea prețurilor a început să se cunoască din anul următor.

În 2023 a început o ajustare: scăderi moderate ale veniturilor și profiturilor în întregul sector, însă încă la niveluri peste media istorică. În 2024, cifrele companiilor din extracția de gaze (cu excepția Petrom) se prăbușesc la aproape zero, posibil ca urmare a scăderii prețurilor, reducerii producției sau presiunilor fiscale. Petrom rămâne profitabil, dar și acesta înregistrează o scădere clară, semnalând o normalizare post-criză a pieței.

În 2024, România a devenit cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, depășind pentru prima dată Olanda. Această realizare se datorează în principal activității companiilor Romgaz, OMV Petrom și Black Sea Oil & Gas (BSOG).

Romgaz

În anul 2024, Romgaz a înregistrat o producție de gaze naturale de aproximativ 4.962,7 milioane metri cubi, marcând o creștere de 3,64% față de anul precedent. Această performanță a fost susținută de extinderea infrastructurii de producție, reactivarea sondelor și optimizarea exploatării zăcămintelor existente  Romgaz deține o cotă de 50% în proiectul offshore Neptun Deep, alături de OMV Petrom, cu producția estimată să înceapă în 2027.

Între 2020 și 2022, Romgaz a înregistrat o creștere accelerată a cifrei de afaceri, de la circa 4,8 miliarde lei în 2020 la un vârf de peste 13 miliarde lei în 2022, pe fondul scumpirii gazelor naturale și creșterii cererii. Profitul net a urmat un trend similar, crescând de aproape trei ori în aceeași perioadă, atingând un maxim în 2022. În 2023, însă, cifra de afaceri a scăzut brusc, coborând la aproximativ 8 miliarde lei, semnalând o corecție pe piață.

OMV Petrom

Aproximativ 3,08 miliarde metri cubi (sau ~8,4 milioane mc/zi) în 2024.  „Performanța noastră operațională a fost foarte bună în 2024: producția de hidrocarburi a fost peste cea planificată, cu cel mai mic declin din ultimii 7 ani, iar rafinăria și centrala electrică au funcționat la capacitate ridicată. Astfel, am contribuit semnificativ la piața de energie din România, cu circa o treime din cererea de carburanți, o treime din cea de gaze  și 10% din producția de electricitate”, declara Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Între 2020 și 2022, Petrom a înregistrat o creștere spectaculoasă: cifra de afaceri a urcat de la aproximativ 25 miliarde lei la 55 miliarde lei (+30 mld.), iar profitul net a crescut de la 4 la 15 miliarde lei (+11 mld.).

Această evoluție s-a datorat în principal crizei energetice, scumpirii gazelor și petrolului, dar și cererii ridicate post-pandemie. Însă, între 2022 și 2024, compania a intrat într-o perioadă de ajustare: cifra de afaceri a scăzut cu 25 miliarde lei (-45%), iar profitul net s-a înjumătățit, coborând la 7 miliarde lei.

Evoluția companiei Petrom

Cauzele principale includ stabilizarea pieței, posibile intervenții fiscale și scăderea cotațiilor internaționale.

Black Sea Oil & Gas (BSOG)

BSOG, împreună cu partenerii săi, a început producția de gaze din Marea Neagră în 2022, prin proiectul Midia Gas Development (MGD). În 2023, compania a extras 1,1 miliarde de metri cubi de gaze.

Împreună, aceste trei companii au asigurat 98% din producția de gaze naturale a României în 2023, contribuind semnificativ la poziția de lider a țării în producția de gaze din UE.

Cifra de afaceri a Black Sea Oil & Gas (BSOG) a cunoscut o explozie fără precedent în 2022, ajungând la aproape 3 miliarde lei, după ce în anii anteriori aceasta fusese practic inexistentă. Această creștere abruptă corespunde cu începerea producției comerciale de gaze din proiectul offshore Midia Gas Development, primul de acest tip realizat în România în ultimele decenii.

În 2023, cifra de afaceri a scăzut semnificativ, până la aproximativ 1,5 miliarde lei, ceea ce poate reflecta scăderea prețurilor la gaze naturale la nivel internațional, dar și o eventuală reducere a volumelor extrase sau a ritmului de vânzare. Totuși, BSOG rămâne un nou jucător-cheie în sectorul gazelor românești, cu potențial de stabilizare pe termen mediu, în ciuda volatilității inițiale. Linia albastră din grafic indică o corelație strânsă între lansarea producției și creșterea spectaculoasă a veniturilor.

Evoluția afacerilor BSOG

Clasament actualizat al firmelor care extrag gaze naturale (după cifra de afaceri 2023):

1. OMV Petrom SA – cu sediul în București, este cel mai mare producător de gaze și produse petroliere din România. În 2023, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 35.000 milioane lei și un profit net de 8.000 milioane lei, având aproximativ 7.800 de angajați. Acționariat: OMV AG (51%), Statul Român (20,6%).

2. Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz SA – cu sediul în Mediaș, județul Sibiu, a avut o cifră de afaceri de 8.619,3 milioane lei și un profit net de 2.649,3 milioane lei, cu 5.287 de angajați. Acționar majoritar: Statul Român prin Ministerul Energiei (70,01%).

3. Black Sea Oil & Gas S.A. – București, cifră de afaceri: 1.454 milioane lei, profit net: 564,3 milioane lei, 87 angajați, acționari principali: CIEP Romania SCA și alți doi investitori.

4. Petro Ventures Resources SRL – București, cifră de afaceri: 457,1 milioane lei, profit net: 147,8 milioane lei, 2 angajați, acționar: Petro Ventures (Romania) B.V..

5. Gas Plus Dacia SRL – București, cifră de afaceri: 228,6 milioane lei, profit net: 191 milioane lei, 0 angajați.

6. Stratum Energy Romania LLC – Sucursala București – cifră de afaceri: 132,9 milioane lei, 46 angajați, profit neraportat.

7. Amromco Energy SRL – Ploiești, cifra de afaceri: 55,2 milioane lei, 100 angajați, acționar: Amromco Holding Activity SRL.

8. Serinus Energy Romania S.A. – București, cifra de afaceri: 11,4 milioane lei, 19 angajați, acționar: Serinus Holdings Limited.

9. Raffles Energy SRL – București, cifra de afaceri: 2,1 milioane lei, 10 angajați, acționar: Raffles Energy (UK) Ltd.

10. PXOG Massey Limited – Sediu Permanent desemnat – București, cifra de afaceri: 0,94 milioane lei, angajați și profit neraportate.

11. Pacific Energy S.A. – Zalău, cifra de afaceri: 0,23 milioane lei, profit net: 0,13 milioane lei, 1 angajat, acționari: Drilling Equipment SRL și Hodiș Lorena.

12. Zenith Resources SRL – București, cifra de afaceri: 0,23 milioane lei, 2 angajați, acționar: Raffles Energy SRL.

13. Petro Ventures Europe B.V. – Sucursala București – cifra de afaceri: 0,04 milioane lei, profit net: 0,92 milioane lei, 1 angajat.