Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene Adrian Câciu a declarat pentru termene.ro că Executivul de la Palatul Victoria nu intenționează să propună Comisiei Europene un alt prag mai mic de cel de 500.000 de euro decât cel aprobat în ședința de guvern din 28 martie.
În schimb se analizează altă variantă fiscală care ar urma să fie aplicată microîntreprinderilor. Creșterea procentului actual de 3% aplicat pe cifra de afaceri sub 500.000 de euro pe an.
„Plafonul este de 500.000 de euro, iar jalonul este îndeplinit și că la ora actuală se discută doar în jurul pragului la care ar trebui să ajungă impozitul”, ne-a explicat Adrian Câciu. Acesta a mai adăugat că „nu se dorește modificarea pragului, Comisia este cea care dorește să modifice acest prag, plafonul fiind de 500.000 si pe acest plafon se duce lupta".
Acesta a mai adăugat că plafonul este acum exact cum este încadrat în lege și din păcate nu depinde de voința sa pragul de impozitare.
La noi în țară, aproximativ jumătate de milion de firme din România au acum cifra de afaceri sub 500.000 de euro, ceea ce le încadrează în categoria microîntreprinderilor.
Aceste companii plătesc impozit de 1% sau de 3% în funcție de veniturile pe care le realizează, regim fiscal considerat de către oficialii europeni drept o facilitate pentru companiile românești.
Context
Reprezentanții Comisiei Europene cer o ajustare a pragului pentru microîntreprinderi, propunând reducerea acestuia de la 500.000 de euro la 50.000 de euro sau cel mult 100.000 de euro începând cu anul 2024. Obiectivul este să se maximizeze încasările la buget și să se limiteze posibilitățile de evaziune fiscală.
Pragul de 500.000 de euro tocmai a fost stabilit de Guvernul României la finalul lunii martie, în anul precedent pragul a fost de un milion de euro.
Cu toate acestea, Céline Gauer, reprezentanta Comisiei Europene pentru PNRR-ul din România, a lăsat să se înțeleagă, în timpul vizitei din martie, că aceste modificări nu sunt satisfăcătoare pentru eliberarea tranșei de 2,7 miliarde de euro din PNRR.
Radu Burnete, Director Executiv la Confederația Concordia, spune că „Nu mă pot pronunța asupra acestui lucru, dar din ceea ce am înțeles, se cere coborârea pragului la 50.000 datorită negocierilor care au avut loc în PNRR și a promisiunilor României.” Pe de altă parte, Radu Burnete susține că un prag ideal ar fi cel de 60.000 Eur.
Ce s-a schimbat
Astfel, de la începutul anului, noile măsuri fiscale și bugetare au modificat cadrul legislativ referitor la cota de impozitare de 1% din cifra de afaceri, care trebuie achitată de microîntreprinderi. Conform acestor modificări, începând din ianuarie, companiile mici care nu obțin venituri mai mari de 60.000 de euro și nu se implică în activități precum editarea de jocuri, dezvoltarea de software, servicii de IT, facilități de cazare, turism, restaurante, catering, servicii juridice, medicale sau de sănătate umană vor plăti un impozit pe profit de 1% din cifra de afaceri. În cazul companiilor care desfășoară astfel de activități sau au o cifră de afaceri cuprinsă între 60.000 și 500.000 de euro, impozitul pe venit va fi de 3% din cifra de afaceri.
De asemenea, o altă modificare se referă la situația în care, în decursul anului fiscal, veniturile unei microîntreprinderi depășesc 60.000 de euro sau începe să desfășoare activități menționate anterior. În aceste cazuri, începând cu trimestrul în care se înregistrează aceste schimbări, se aplică o cotă de impozitare de 3%.
Aceeași regulă se aplică și invers, adică în situația în care, pe parcursul anului fiscal, o microîntreprindere nu mai desfășoară activități respective și veniturile nu depășesc 60.000 de euro, începând cu trimestrul în care se produc aceste schimbări, se aplică o cotă de impozitare de 1%.
Renunțarea la facilitățile fiscale pentru microîntreprinderi reprezintă un punct cheie în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, fiind inclus în cererea de finanțare numărul 3, transmisă spre aprobare de către România în luna decembrie. Dacă nu se ajunge la un acord cu Comisia Europeană, autoritățile române ar putea suporta pierderi de 500 de milioane de euro din fondurile alocate prin PNRR.
Promisiunea
Prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România s-a angajat să efectueze o „analiză a sistemului fiscal al României în scopul identificării de soluții de reformare a acestuia, pentru a contribui la promovarea și menținerea unei creșteri economice sustenabile".
Unul dintre obiectivele principale stabilit în cadrul PNRR este „Revizuirea cadrului fiscal", prin care Ministerul Finanțelor, sprijinit de consultanți externi, ar urma să analizeze modul în care structura sistemului fiscal și legislația fiscală pot fi îmbunătățite.
.png)
.png)
