„În practică, acest lucru se traduce prin trei direcții esențiale: menținerea deficitului public pe o traiectorie de consolidare, readucerea inflației într-un interval sustenabil și gestionarea necesarului ridicat de finanțare externă și de refinanțare, fără a genera presiuni care să destabilizeze cursul de schimb sau piața locală de obligațiuni”, scrie într-o analiză Ivan Drazetic, Head of Fixed Income în cadrul InterCapital Securities.
Din perspectiva creșterii economice, imaginea de ansamblu nu arată o recesiune, ci o temperare. Considerăm că perioada de creștere mai accentuată a României s-a încheiat.
În T3/2025, creșterea față de anul precedent a fost de 2,0%, confirmând această încetinire, în timp ce investițiile rămân principalul factor de presiune în structura actuală a creșterii, formarea brută de capital în termeni reali fiind în continuare negativă.
În acest context, România intră în 2026 cu o nevoie clară de reechilibrare a motoarelor de creștere: susținerea consumului concomitent cu relansarea investițiilor, inclusiv prin programele de finanțare ale Uniunii Europene.
Principalele riscuri
1. Pentru piețe, problema principală rămâne consolidarea bugetară. În perioada ianuarie-septembrie 2025, deficitul bugetar a ajuns la -5,4% din PIB.
Un set amplu de măsuri fiscale introdus în lunile iulie și august a inclus, pe partea de venituri, ajustări ale TVA, majorări ale accizelor și extinderea contribuțiilor pentru sănătate, iar pe partea de cheltuieli, reduceri și ajustări ale alocărilor pentru administrația publică, educație și sănătate.
Măsuri suplimentare așteptate de la începutul anului 2026 includ majorarea impozitului pe dividende și continuarea înghețării plafonului salarial în sectorul public.
„Presupunând continuitatea implementării și stabilitatea la nivelul coaliției de guvernare, considerăm drept scenariu de bază un deficit bugetar de aproximativ -8,0% din PIB în 2025, cu o reducere către circa -6,5% în 2026, recunoscând totodată existența unor riscuri semnificative, în special cele asociate costurilor mai ridicate de serviciu al datoriei și incertitudinilor legate de ratingul de țară”, arată Ivan Drazetic.
2. Inflația reprezintă a doua variabilă-cheie, întrucât influențează direct nivelul dobânzilor, presiunile asupra cursului de schimb și încrederea gospodăriilor.
Rata inflației din România se detașează de media Uniunii Europene pe fondul unor factori interni, printre care deprecierea graduală a cursului leu/euro și majorările de salarii și pensii din sectorul public, care nu au fost însoțite de creșteri proporționale de productivitate.
„Cele mai recente date indică o inflație a prețurilor de consum de 9,8% comparativ cu anul precedent și o inflație HICP (Indici armonizați ai prețurilor de consum) de 8,4% comparativ cu anul precedent, în timp ce scenariul nostru de bază presupune o inflație medie de 7,5% în 2025 și de 6,0% în 2026.
Anticipăm o traiectorie descendentă susținută de baza comparativă, dar care rămâne influențată de factori punctuali, precum expirarea plafonării prețurilor la energie electrică”, explică reprezentantul InterCapital Securities.
3. Al treilea element, adesea subestimat până în momentul în care începe să influențeze piețele, este poziția externă și structura finanțării.
Cursul leu/euro a intrat într-un nou interval de variație. Turbulențele politice din 2025 au împins cursul peste pragul de 5 lei; chiar și după ameliorarea contextului politic, în urma victoriei coaliției pro-occidentale din 18 mai, cursul nu a reușit să revină în mod sustenabil sub acest nivel.
Rezervele valutare au atins un maxim istoric de 76 mld. euro, oferind băncii centrale spațiu de manevră.
„Chiar și în aceste condiții, considerăm că există argumente solide pentru o apreciere a cursului leu/euro anul viitor, susținută de un deficit de cont curent estimat la 7,0% din PIB în 2026, de un deficit bugetar care rămâne ridicat, la 6,5% din PIB chiar și în scenariul în care consolidarea are succes, precum și de o orientare mai accentuată a finanțării către piața internă.
În opinia noastră, un nivel al cursului de aproximativ 5,15 lei/euro în acest an ar putea urca spre 5,25 lei/euro anul viitor. Această evoluție ar implica o presiune ușor mai ridicată asupra inflației importate și costuri mai mari în euro pentru economie (de la energie și alte importuri până la serviciul obligațiilor denominate sau indexate la euro), iar din perspectiva piețelor s-ar traduce, de regulă, printr-o primă de risc mai mare și prin necesitatea ca activele locale să ofere randamente mai atractive pentru a menține capitalul investit”, mai spune Ivan Drazetic.
Perspectivele finanțării
Dincolo de tabloul macroeconomic, detaliile legate de finanțare vor conta la fel de mult în 2026. În scenariul de bază privind deficitul pentru 2026, InterCapital Securities estimează că Ministerul Finanțelor va avea nevoie de o finanțare brută de aproximativ 270 mld. lei în 2026 (față de circa 260 mld. lei în 2025).
După emisiuni internaționale de titluri de stat de aproximativ 15,5 mld. euro în 2025, România va trebui să refinanțeze anul viitor titluri de stat în euro în valoare de 3,25 mld. euro, cu scadențe în februarie, septembrie și decembrie.
„Anticipăm o orientare mai pronunțată a mixului de finanțare către piața internă, având în vedere sensibilitatea investitorilor instituționali străini la rating și faptul că rezultate fiscale concrete ar putea deveni vizibile abia în a doua parte a anului.
În scenariul nostru de bază, Ministerul Finanțelor ar urma să acceseze piețele internaționale de trei ori și să atragă, în total, între 10,5 și 11,0 miliarde de euro, incluzând refinanțări și datorie nouă, ceea ce ar lăsa aproximativ 213 miliarde de lei de plasat pe piața internă. Pe această piață, fondurile de pensii au deja o expunere pe titluri de stat apropiată de 70% din active, iar băncile ar putea fi nevoite să absoarbă oferta suplimentară”, afirmă Drazetic.
În acest context, întrebarea imediată pentru piețe este una clară: poate România să parcurgă traiectoria bugetară suficient de bine pentru a menține încrederea investitorilor, în timp ce inflația încetinește, iar povara finanțării se mută într-o măsură tot mai mare către piața internă?
„Din perspectiva noastră, piețele financiare încorporează în prețuri două retrogradări de rating, iar România se tranzacționează la cele mai ridicate spread-uri din UE-28, însă considerăm totodată că planul actual de ajustare fiscală este suficient pentru a menține ratingul suveran în categoria investițională.
Dacă execuția rămâne consecventă, încrederea ar putea să se îmbunătățească din nou până la finalul anului 2026. Această combinație dintre o sensibilitate ridicată și un potențial semnificativ de apreciere derivat din credibilitate ar putea defini evoluția pieței din România în 2026”, răspunde Ivan Drazetic.
O implicație practică a acestui cadru macroeconomic este faptul că piețele românești pot oferi oportunități atractive în momentele în care primele de risc sunt ridicate, iar direcția politicilor devine mai clară.
„În opinia noastră, dacă procesul de consolidare bugetară rămâne pe traiectoria asumată, iar inflația continuă să se tempereze, această combinație poate susține piața titlurilor de stat printr-o comprimare graduală a spread-urilor și o scădere treptată a randamentelor cerute”, adaugă Drazetic.
Poziționarea investitorilor
Investitorii pot beneficia fie prin achiziția directă de titluri de stat, fie printr-un acces diversificat și transparent prin intermediul unui ETF listat la Bursa de Valori București, precum InterCapital EUR Romania Government Bond 5–10yr UCITS ETF.
Pe segmentul acțiunilor, indicele BET rămâne principalul barometru al sentimentului local: acesta a demonstrat că se poate ajusta rapid atunci când încrederea se îmbunătățește, în timp ce perioadele de incertitudine se traduc, de regulă, prin volatilitate mai ridicată și o participare mai redusă din străinătate.
Pentru investitorii care preferă expunerea la indice, în locul selecției de acțiuni individuale, piața de capital din România poate fi accesată și prin InterCapital BET-TRN UCITS ETF, care urmărește versiunea cu randament total a indicelui de referință BET”, spune Drazetic.
Povestea României trebuie privită și în context regional, care ajută la explicarea comportamentului investitorilor. Regiunea Europei Centrale și de Est a traversat un episod de tensiune pe termen scurt în 2025, ca urmare a unor decizii drastice asupra politicii fiscale din Germania, însă această mișcare s-a dovedit temporară, o reconfirmare importantă a faptului că primele de risc pot crește rapid într-un context de ajustare globală a prețului și se pot normaliza ulterior, pe măsură ce incertitudinea se diminuează.
În interiorul regiunii CEE, investitorii diferențiază tot mai clar în funcție de rezervele fiscale și de credibilitatea politicilor. Slovenia, de exemplu, a menținut o politică fiscală mai prudentă și a construit o rezervă mai consistentă, prognozele Comisiei Europene plasând-o printre performerii din CEE, cu deficite reduse, ceea ce susține spread-uri mai reduse și o încredere mai stabilă din partea investitorilor.
Acest contrast este relevant pentru România, deoarece clarifică ce anume tinde să fie recompensat de capitalul internațional în perioadele în care selecția este mai riguroasă: planuri de finanțare transparente, o consolidare bugetară credibilă și politici macroeconomice predictibile.
„Dacă România reușește să livreze aceste elemente, câștigul potențial poate fi semnificativ. Atunci când spread-urile sunt ridicate, iar așteptările prudente, creșterea credibilității tinde să se traducă în mișcări disproporționate ale primei de risc suveran, ale presiunilor asupra cursului de schimb și, în cele din urmă, în disponibilitatea investitorilor de a reveni pe piață. România a trecut prin teste similare și în trecut; anul 2026 aducând un nou astfel de test, definit mai degrabă de capacitatea de execuție decât de discurs”, conchide Ivan Drazetic.
