„Această evoluție reflectă încrederea crescută a investitorilor în direcția de stabilizare macroeconomică, susținută de consolidarea fiscală, reducerea riscurilor privind sustenabilitatea deficitului și menținerea investițiilor publice și europene la un nivel ridicat”, scriu Finanțele.
În ansamblu, indicatorii-cheie ai echilibrului extern – deficitul de cont curent, deficitul comercial și nivelul investițiilor străine – indică o economie care începe să consume mai aproape de cât produce, să depindă mai puțin de finanțarea externă și să recâștige încrederea investitorilor internaționali.
„Această ajustare are loc fără o comprimare severă a economiei și fără oprirea investițiilor. Modelul de creștere se mută gradual de la consum alimentat de deficit către investiții, producție și absorbția fondurilor europene – o schimbare esențială pentru o corecție sustenabilă”, arată Ministerul Finanțelor.
Ministerul Finanțelor a anunțat rezultatele la zi ale procesului de corecție și stabilizare macroeconomică, confirmate atât de evoluțiile economiei reale, cât și de execuția bugetară din primul trimestru al anului 2026.
„Datele arată că România începe să intre într-o fază echilibrată de ajustare, după deteriorările acumulate în perioada 2024-2025, cu progrese vizibile în reducerea deficitului, stabilizarea dezechilibrelor externe și revenirea încrederii investitorilor”, mai scrie Ministerul Finanțelor.
Dezechilibrele externe se stabilizează
Analiza evoluțiilor din 2025 indică o schimbare importantă de tendință în ceea ce privește echilibrul extern al economiei. Deficitul de cont curent – un indicator esențial, care arată diferența dintre cât produce și cât consumă economia – a continuat să crească, însă într-un ritm semnificativ mai redus. Dacă în anul 2024 acesta a crescut cu 34,4%, în 2025 majorarea s-a limitat la doar 3,4%, semnalând o temperare clară a dezechilibrelor.
În paralel, deficitul comercial de bunuri (diferența dintre importuri și exporturi) a început să se corecteze ușor, înregistrând o scădere de 1,4% în 2025, după o deteriorare de aproape 14% în anul precedent. Această evoluție marchează primele semne de reechilibrare, după o perioadă în care importurile au crescut mult mai rapid decât exporturile.
Aceste corecții sunt direct corelate cu procesul de consolidare fiscal-bugetară și de moderarea graduală a consumului intern. În anii anteriori, deficitele bugetare ridicate au alimentat puternic cererea, ceea ce a dus la creșterea importurilor și la accentuarea dezechilibrelor externe. Pe măsură ce politica fiscală devine mai prudentă, presiunile asupra consumului și importurilor se reduc.
Cheltuielile publice și reforma statului
După o perioadă îndelungată în care cheltuielile permanente ale statului au crescut accelerat, anul 2026 marchează un moment de inflexiune. Pentru prima dată, se înregistrează o corecție nominală a cheltuielilor de personal și o stabilizare a ritmului de creștere a cheltuielilor rigide ale statului.
Această ajustare este necesară pentru refacerea echilibrelor bugetare, reducerea presiunii asupra deficitului și utilizarea mai responsabilă a resurselor publice. Reforma administrației publice rămâne o prioritate, cu obiectivul de a construi un stat mai eficient, mai suplu și mai capabil să ofere servicii publice de calitate, transmite Guvernul.
România a funcționat mai mulți ani pe un model nesustenabil, caracterizat prin creșterea rapidă a cheltuielilor permanente, deficite în expansiune și împrumuturi costisitoare utilizate în principal pentru consum.
Acest model a contribuit la adâncirea deficitului comercial și a deficitului de cont curent, o parte semnificativă din resurse fiind direcționată către importuri, în loc să susțină dezvoltarea internă.
În același timp, dezechilibrele și incertitudinile privind direcția finanțelor publice au afectat investițiile străine directe. Reluarea creșterii acestora, cu peste 45% în 2025 și menținerea unui ritm solid de aproximativ 40% în primele două luni din 2026, confirmă că procesul de corecție și stabilizare produce efecte concrete.
„Rezultatele obținute în ultimele luni arată că măsurile de corecție încep să producă efecte și că România se află pe o traiectorie de stabilizare. Sunt progrese importante – reducerea deficitului, revenirea investițiilor și stabilizarea dezechilibrelor externe – însă aceste câștiguri rămân sensibile la evoluțiile interne.
Menținerea unui cadru stabil și predictibil este esențială pentru a consolida aceste rezultate și pentru a evita riscurile asociate unei perioade de incertitudine”, declară ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Procesul de ajustare macroeconomică implică măsuri graduale și coerente, orientate către consolidarea fiscală, creșterea eficienței cheltuielilor publice și susținerea investițiilor, în vederea asigurării unor echilibre sustenabile pe termen mediu și lung.
Reducerea deficitului în T1/2026
Execuția bugetară din primul trimestru al anului 2026 confirmă accelerarea procesului de consolidare fiscală. Deficitul bugetar s-a situat la 21,0 mld. lei, comparativ cu 43,6 mld. lei în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o reducere de 22,6 mld. lei, echivalentul a aproximativ 1,25% din PIB.
Ca pondere în economie, deficitul a scăzut de la 2,28% din PIB la sfârșitul lunii martie 2025 la 1,03% în martie 2026, evidențiind o ajustare semnificativă într-un interval scurt de timp.
Veniturile totale au însumat 158,76 mld. lei în primele trei luni ale anului 2026, în creștere cu 12,3% față de aceeași perioadă a anului anterior. Raportat la PIB, veniturile au crescut cu 0,39 puncte procentuale, evoluție susținută în principal de veniturile curente, în special TVA, impozitul pe salarii și venit și taxele pe proprietate.
În același timp, cheltuielile totale au fost de 179,85 mld. lei, în scădere nominală cu 2,8% față de anul precedent. Ca pondere în PIB, acestea s-au redus de la 9,7% la 8,8%, ceea ce reflectă un control mai riguros al utilizării resurselor publice.
Structura investițiilor publice
Structura investițiilor publice evidențiază o schimbare de structură, prin creșterea ponderii finanțărilor din fonduri europene și din Planul Național de Redresare și Reziliență. Această evoluție contribuie la menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, concomitent cu limitarea presiunii asupra bugetului de stat.
Valoarea totală a investițiilor în primul trimestru din 2026 a fost de aproximativ 21,67 mld. lei, comparativ cu 25,06 mld. lei în aceeași perioadă din 2025, ceea ce reprezintă o scădere de circa 13,5%. Această evoluție este explicată în principal de reducerea investițiilor finanțate din surse naționale.
Investițiile din surse naționale au scăzut de la 10,66 mld. lei în 2025 la 5,43 mld. lei în 2026, respectiv cu 49%, pe fondul caracterului excepțional al plăților efectuate anul trecut, când au fost achitate arierate semnificative, de peste 4,5 mld. lei, aferente unor programe precum cele derulate prin Compania Națională de Investiții și Programul „Anghel Saligny”.
Totodată, în primele luni ale anului 2026, pe fondul întârzierii aprobării bugetului și al cofinanțărilor aferente proiectelor locale, nu au fost înregistrate plăți din acest program în execuția bugetară.
Pe de altă parte, investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut de la 14,4 mld. lei în 2025 la 16,23 mld. lei în 2026, respectiv cu aproximativ 12,7%. Această evoluție confirmă orientarea către surse de finanțare mai sustenabile și mai puțin împovărătoare pentru bugetul național.
Datele la zi indică faptul că economia României se află într-un proces de corecție și reechilibrare, susținut de reducerea deficitului bugetar, stabilizarea dezechilibrelor externe și evoluția favorabilă a investițiilor.
Totodată, menținerea acestor rezultate și continuarea procesului de stabilizare depind în mod esențial de asigurarea unui cadru de stabilitate politică și instituțională, precum și de evoluțiile din mediul economic și financiar internațional.
Consolidarea încrederii investitorilor, costurile de finanțare și dinamica fluxurilor de capital sunt influențate direct de predictibilitatea politicilor publice și de contextul extern. În acest sens, Ministerul Finanțelor subliniază importanța continuității reformelor și a unui climat economic stabil, care să permită consolidarea progreselor realizate și adaptarea adecvată la eventuale riscuri sau volatilitate la nivel global.
.png)
.png)
.png)
