Bill Gates a declarat recent, în cadrul podcastului „People by WTF”, că dezvoltarea inteligenței artificiale ar putea elimina problema crizei de cadre în sistemele medicale și educaționale:
„Inteligența artificială va interveni și va oferi o inteligență medicală, iar atunci nu va mai exista o lipsă de personal”.
Acesta a subliniat că multe țări, inclusiv India și unele din Africa, se confruntă cu un număr insuficient de specialiști în sănătate. Nici Statele Unite nu fac excepție: un raport al Asociației Colegiilor Medicale Americane prognozează un deficit de până la 86.000 de medici generaliști și specialiști până în 2036.
Michael Dill, directorul departamentului de analiză a forței de muncă din cadrul aceleiași asociații, a declarat pentru Business Insider:
„Țara are nevoie de sute de mii de medici pentru a asigura un nivel egal de îngrijire pentru toți, inclusiv pentru minorități, persoane fără asigurare medicală sau care locuiesc în zone rurale”.
Pe lângă numărul mic de medici, există și o scădere a celor specializați în tratarea persoanelor în vârstă – exact când îmbătrânirea populației accentuează nevoia pentru astfel de servicii. Experții avertizează că sistemul riscă să intre într-o criză de calitate.
Start-up-urile tech vin cu soluții pentru sistemul medical
Pentru a ușura povara din spitale și clinici, start-up-uri ca Suki, Zephyr AI și Tennr investesc masiv în tehnologii capabile să automatizeze sarcini cronofage precum documentarea, facturarea sau programările. Scopul este clar: creșterea eficienței, îmbunătățirea diagnosticelor și potrivirea corectă a pacienților cu terapiile disponibile.
Firma de consultanță McKinsey estimează că AI-ul generativ poate contribui cu până la 370 de miliarde de dolari în plus la productivitatea din domeniile medical și farmaceutic.
Educația urmează aceeași traiectorie
Transformările generate de AI se fac simțite și în sistemul educațional. În Statele Unite, aproape 86% dintre școlile publice K-12 au raportat în 2023 că întâmpină dificultăți în recrutarea de cadre didactice. Aproape jumătate dintre acestea spun că nu au suficient personal.
În Londra, liceul David Game College a început să utilizeze instrumente bazate pe AI, precum ChatGPT, pentru a suplini lipsa profesorilor și a susține pregătirea elevilor în materii-cheie: matematică, engleză, informatică și biologie. 20 de elevi participă la acest program-pilot timp de un an.
Deși există îngrijorări legate de potențialul AI-ului de a încuraja frauda academică, mulți profesori și-au exprimat încrederea că tehnologia poate contribui la eficientizarea predării și susținerea elevilor, mai ales în contextul crizei de personal.
AI-ul pătrunde și în sectorul muncii fizice
Gates atrage atenția că și joburile care presupun muncă manuală vor fi vizate de automatizare:
„Mâinile trebuie să fie extraordinar de bune pentru a face acele lucruri. Și vom ajunge acolo”.
Companii precum Nvidia investesc puternic în dezvoltarea roboților umanoizi, proiectați să execute sarcini diverse: de la aranjarea produselor în depozite până la curățenie în hoteluri. Scopul este reducerea costurilor și creșterea productivității.
Bill Gates este de părere că inteligența artificială va schimba radical cultura muncii:
„Poți să te pensionezi devreme, poți să lucrezi mai puțin pe săptămână. Va fi nevoie de o regândire aproape filozofică: «Bine, cum ar trebui să ne petrecem timpul?»”.
Deși recunoaște că această idee nu e ușor de asimilat, mai ales pentru generația sa:
„Pentru cei ca mine, care am trăit aproape 70 de ani într-o lume a lipsei, e greu să-mi schimb mentalitatea. Nu trebuie să muncesc. Aleg să muncesc. De ce? Pentru că e distractiv”.
Gândirea lui Gates face trimitere la celebra predicție a economistului John Maynard Keynes care, în 1930, susținea că progresul tehnologic va reduce munca la 15 ore pe săptămână. Aproape 100 de ani mai târziu, realitatea este încă departe de această viziune, cu o normă de 40 de ore pe săptămână rămasă standard.
.png)
.png)
