Cum a ajuns Aeroportul din Otopeni prea mic pentru aproape 15 milioane de pasageri

• Cea mai mare aerogară din România este la un pas de colaps. Instalația de aer condiționat s-a stricat zilele trecute, generând o serie de reacții în lanț: înghesuială și cozi interminabile la porțile de îmbarcare și controlul de securitate. 

În terminalul „Plecări” al aeroportului Henri Coandă, cunoscut și ca aeroportul Otopeni, sunt două benzi transportoare mari. Una în clădirea veche, iar alta în cea nouă, dată în folosință după 1990. În jurul acestor două benzi suprasolicitate se află ghișeele de la care angajații aeroportului realizează serviciile de transfer al bagajelor către avioane.

Extrem de frecvent, benzile se strică, provocând o perturbare majoră pentru întregul sistem, ducând la cozi, întârzieri la decolare și, apoi, un întreg lanț de depășiri ale orarului de zbor, care la final produce întârzieri la aterizare și anulări de curse.

Provocarea de dinainte de decolare

A călători cu avionul a devenit o provocare tot mai mare. Prețul biletelor a crescut, timpul de așteptare pentru procedurile de îmbarcare și securitate, de asemenea, iar condițiile din aeroport s-au deteriorat grav. E cald, mizerie și aglomerație.

Din totalul de 14.698.845 pasageri înregistrați în 2023 de Compania Națională Aeroporturi București, pe aeroportul Henri Coandă s-au înregistrat 14,6 milioane de pasageri (+16.11% față de 2022), și 111.820 (+9.48%) mișcări de aeronave. 

Aeroportul Otopeni, sursa Bucharest Airports/Facebook

Valorile de trafic au fost influențate negativ de conflictul din Ucraina și, mai ales în ultimele luni ale anului 2023, de conflictul din Orientul Mijlociu, care a redus mult traficul către Tel Aviv, una dintre principalele destinații operate de pe aeroportul Henri Coandă.

Traficul de pasageri a revenit la nivelul de dinainte de pandemie

Prin comparație, în 2019, pe aeroportul Henri Coandă s-au înregistrat 14, 7 milioane de pasageri, ceea ce înseamnă că traficul de pasageri a revenit gradual la normal, lucru confirmat și de ministrul Transporturilor.

Sorin Grindeanu spune că a existat profit anul trecut la Compania Națională Aeroporturi București, dar acesta a fost făcut venit la bugetul de stat și nu s-a reinvestit în aeroporturi.

„N-am fost de acord, dar n-am avut ce face, la finalul anului trecut, când tot profitul, şi nu doar la aeroportul București, ci și la alte companii ale statului, acel profit a fost luat de Boloș la bugetul de stat. Să știți că profitul era de vreo 500 de milioane. La o cifră de afaceri la aeroportul București de 1,4 miliarde, profitul era de 500 de milioane. Acei bani erau reinvestiți în aeroport, că nu reinvesteau altundeva. Din păcate au fost luați. Am înțeles situația deosebită la sfârșitul anului trecut, dar nu o să mai înțeleg anul acesta”, avertizează ministrul Transporturilor.

Un miliard de euro pentru un nou terminal de pasageri

Noul terminal de pasageri ar urma să fie unul „modular” și să aibă o suprafață totală de 100.000 de metri pătrați, două module de 1.500 pasageri/oră/flux și 25 de porți de îmbarcare.

Platforma de staționare aeronave ar urma să aibă o suprafață de 650.000 de metri pătrați și 56 de locuri noi de parcare pentru aeronave, cu noi căi de rulare pe o suprafață de 266.000 de metri pătrați și 9.600 de locuri de parcare pentru autoturisme.

Aeroportul Otopeni, sursa Bucharest Airports/Facebook

Tot proiectul era estimat de către autorități în 2019  la un miliard de euro sau 4,752 miliarde de lei fără TVA. Înainte de pandemie, proiectul avea studiul de fezabilitate finalizat și era la etapa de elaborare și avizare a documentațiilor tehnico-economice. Procedura de licitație este în curs și este posibil ca până la finele lui 2024 să fie finalizată.

Viitorul terminal ar urma să aibă o conexiune rutieră cu autostrada A3, precum și o conexiune pe calea ferată – atât pentru terminalul de pasageri, cât și pentru zona cargo.