Propuneri din mediul privat pentru reducerea cheltuielilor publice, fără creșteri de taxe. Ce investiții „năstrușnice” ar trebui să fie oprite

România cheltuiește prea mult sau mai bine zis statul român față de ceea ce își poate permite, spune  președintele ales Nicușor Dan, care recunoaște că reducerea cheltuielilor publice „este esențială și nu se mai poate amâna”. Mai precis trebuie să se taie 30 miliarde de lei din buget sau să se transfere de undeva acești bani.

Cum majorarea TVA de la 19% la 21% este exclusă, se caută alte modalități de a ține deficitul în țintele asumate față de Comisia Europeană. Dacă nu se micșorează cheltuielile publice, există riscul să fie depășit deficitul bugetar de anul trecut, care oricum a trecut de 30 miliarde de euro, un nivel istoric.

Care ar fi soluțiile? Firmele de consultanță vorbesc de oprirea unor programe de investiții, precum PNDL și Anghel Saligny sau cele care vizează construirea de săli de sport sau cămine culturale, de exemplu.

La rândul lor, reprezentanții patronatelor spun că se impune o reformă pe absolut fiecare linie de cheltuieli din buget, pentru că acum banii se scurg în toate direcțiile.

Investiții năstrușnice

Analistul economic Adrian Negrescu spune că o soluție la îndemână pentru reducerea cheltuielilor publice ar fi stoparea unor investiții care nu-și au rostul în condițiile actuale.

„De unde putem lua bani? Bineînțeles că de la investițiile aberante pe care statul le-a trecut în bugetul pe 2025, programele PNDL și Angel Saligny aflându-se în prim-plan. Nu ne permitem în 2025 să continuăm să finanțăm construcția de săli de sport, de cămine culturale, tot felul de investiții năstrușnice imaginate de primari în scop personal, pentru că multe dintre ele sunt afaceri ale primarilor, nimic altceva. Trebuie să oprim finanțarea stadioanelor, pe care noi le construim într-un an în care nu am avut bani să indexăm alocatiile pentru copii și să forțăm direct reducerea evaziunii”, a declarat pentru Termene.ro analistul financiar Adrian Negrescu.

Aceste proiecte pot fi reluate doar când va exista finanțare europeană asigurată pentru astfel de investiții. Nu în ultimul rând, trebuie reduse drastic cheltuielile cu firmele de stat, unde anual sunt direcționate de la buget aproximativ 8 miliarde de lei pentru a ține în funcțiune o mulțime de firme de stat falimentare, arată Negrescu.

Pe lângă introducerea taxării inverse, este nevoie și de un program de guvernare credibil, cu cifre realiste și să se renunțe la toate plafonările și ajutoarele existente în acest moment în buget.

‘Trebuie să demonstrăm că tăiem în carne vie, iar aceste măsuri sunt absolut esențiale în ochii investitorilor. La cum arată situația, nu mă aștept ca statul să mai ofere nicio măsură de protejare a clienților vulnerabili de energie electrică și gaze și, în plus, să înghețe pensiile și salariile cel puțin pentru orizontul 2025-2026”, spune Negrescu.

Reformă pe fiecare linie de cheltuieli

Marcel Vulpoi, un cunoscut om de afaceri, care este și vicepreședinte al Uniunii Patronatului Român -UNPR, declară că trebuie realizată o analiză a tuturor cheltuielilor, care vin din toate sute de direcții.

„Reducerea cheltuielilor este un subiect care poate fi abordat pe zeci de pagini. Din păcate suntem în momentul în care toate cheltuielile efectuate de stat nu sunt ținute sub control, deficitul nefiind provocat de unul sau doua domenii sau ministere ci fiind distribuit pe sute de direcții. Stiu ca suna clisesistic dar se impune o reforma pe absolut fiecare linie de cheltuieli din buget. Suntem ca o sita prin care se scurg bani în toate direcțiile. Din punctul meu de vedere, ar trebui făcută o analiza a tuturor cheltuielilor și ar trebui ca și în domeniul public sa se introducă noțiuni precum KPI, analiza abateri de la buget, controlling etc.”, a declarat pentru Termene.ro Marcel Vulpoi.

Dincolo de reducerea cheltuielilor publice, este nevoie și de creșterea veniturilor statului, ceea ce se poate realiza printr-o mai bună colectare a taxelor existente sau prin majorarea lor, lucru exclus de Nicușor Dan exclude la acest moment. Între timp, însă, datoria publică crește de la o lună la alta. În februarie, de exemplu, urcase la 990,8 miliarde de lei, cee ace însemană 56,3% din PIB.

Ținta realist- optimistă

Guvernul și-a asumat față de autoritățile de la Bruxelles o reducere a deficitului bugetar de la 9,3% la 7% din PIB. Nicușor Dan, președintele ales al României, vorbește însă de 7,5%, o țintă realistă, așa că toate planurile inițiale ar putea fi date peste cap.

„Cred că o țintă realist-optimistă pentru deficitul pe 2025 este 7,5% din PIB și, pentru asta, față de predicțiile pe care le avem în acest moment, ar trebui să găsim să tăiem din cheltuieli sau, în fine, să transferăm niște sume în interiorul bugetului, de aproximativ 30 de miliarde de lei”, arată Nicușor Dan.

După primele trei luni din 2025, deficitul bugetar se ridică la 44 de miliarde de lei, adică 2,3% din PIB, comparativ cu 2,06%., în perioada similar din 2024. Pentru 2025, Guvernul și-a propus un deficit de maxim 7%.

Angajamente asumate

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Marcel Boloș spune că reducerea deficitului bugetar reprezintă una dintre cele mai stringente priorități ale guvernării actuale. El a precizat, în cadrul unei conferințe de presă de după ședința de Guvern de joi, 22 mai, că obiectivul consolidării fiscal-bugetare este nu doar o necesitate economică, ci un angajament ferm asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Planul Fiscal.

Astfel, Ministerul Finanțelor se confruntă cu un termen critic – 4 iunie – până la care Comisia Europeană urmează să evalueze progresul țin egal al României în acest domeniu, cu riscul suspendării unor fonduri europene

În 2025, România trebuie să reducă deficitul bugetar cu 1,7% din PIB, adică 23 miliarde lei, exclusiv prin măsuri fiscale. Angajamentul este asumat prin PNRR, iar reforma fiscală este condiție esențială pentru evitarea sancțiunilor UE. Deficitul bugetar al României pentru anul 2024 a fost de 9,3% din PIB, conform metodologiei ESA (standardul european), reprezentând cel mai mare deficit din Uniunea Europeană în acel an. Această valoare a depășit semnificativ ținta inițială de 7,9% stabilită în planul fiscal convenit cu Comisia Europeană.

Marcel Boloș este de părere că tăierile de cheltuieli nu pot înlocui reforma fiscală, o opinie diferită de cea a  președintelui Nicușor Dan, care a declarat că ar dori doar tăieri de cheltuieli, dacă se poate, fără a se mări taxe.