Concluzia principală a studiului este că flexibilitatea este văzută ca un avantaj de păstrat, nu de limitat. Astfel, 92% dintre respondenții din România consideră că lucrătorii ar trebui să poată decide singuri când și cât muncesc. Totodată, 70% susțin menținerea accesului la munca flexibilă prin platforme, în locul unor modele tradiționale de angajare care ar putea restrânge independența lucrătorilor.
„Românii văd în aceste platforme o sursă de oportunități economice, care completează piața tradițională a muncii. Reglementarea ar trebui să transforme această flexibilitate într-un cadru sigur, prin trecerea de la o economie informală la una bazată pe drepturi clare și tehnologie responsabilă", a declarat Alina Stepan, Country Manager Ipsos România.
Datele resping și percepția că platformele digitale ar concura direct cu piața tradițională a muncii. Dimpotrivă, 45% dintre respondenți le consideră o soluție pentru nevoi neacoperite de angajarea clasică. Principalele categorii identificate ca beneficiare sunt studenții (86%), persoanele nou-intrate pe piața muncii (78%), părinții care încearcă să combine îngrijirea copiilor cu obținerea unui venit (73%) și pensionarii care vor să-și suplimenteze veniturile (70%).
Impactul platformelor depășește însă sfera lucrătorilor individuali. 81% dintre respondenți consideră că platformele de livrare sprijină restaurantele și magazinele locale, iar 83% spun că au descoperit afaceri locale noi prin intermediul acestor aplicații. 72% consideră că aceste servicii le îmbunătățesc calitatea vieții de zi cu zi, prin economie de timp și confort.
Ce este munca prin intermediul platformelor
Munca prin intermediul platformelor este o formă de angajare în care organizații sau persoane fizice folosesc o platformă online pentru a accesa servicii sau pentru a rezolva sarcini specifice contra cost.
Fenomenul s-a accelerat în perioada pandemiei de COVID-19, în special pe fondul creșterii livrărilor de alimente și produse, și a devenit un element tot mai prezent pe piața muncii. Deși dezvoltarea platformelor digitale a adus beneficii atât pentru companii, cât și pentru consumatori, a creat în același timp o zonă gri în ceea ce privește statutul profesional al lucrătorilor, mulți dintre aceștia activează ca independenți, deși condițiile reale de muncă seamănă mai degrabă cu cele ale unui angajat.
Directiva UE 2024/2831 vine tocmai pentru a clarifica această ambiguitate. UE este primul legiuitor din lume care propune norme specifice pentru platformele digitale de muncă, iar directiva aduce două modificări esențiale: stabilirea corectă a statutului profesional al lucrătorilor și introducerea primelor reguli europene privind utilizarea sistemelor algoritmice la locul de muncă.
Ce vizează Directiva UE 2024/2831
Directiva UE 2024/2831 a fost adoptată de Consiliul European în octombrie 2024 și vizează peste 28 de milioane de lucrători pe platforme digitale din întreaga Uniune. Aceasta impune statelor membre să stabilească o prezumție legală a raportului de muncă și să asigure transparența algoritmilor folosiți în gestionarea lucrătorilor, cu obligația ca deciziile automatizate să poată fi contestate.
România are la dispoziție până în decembrie 2026 pentru a transpune prevederile în legislația națională. O orientare similară față de flexibilitatea muncii digitale se regăsește și în Bulgaria, Ungaria, Slovacia și Polonia.
La nivelul UE existau 28,3 milioane de lucrători pe platforme digitale în 2022, iar estimările Consiliului Europei indicau o creștere la 43 de milioane până în 2025.
.png)
.png)
