Actul normativ, propus de Ministerul Dezvoltării condus de Cseke Attila, vizează transparentizarea și creșterea conformării voluntare la plata obligațiilor față de bugetele locale, precum și aplicarea unitară a prevederilor Codului de procedură fiscală la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale din țară.
Pragurile stabilite diferă în funcție de tipul contribuabilului. De exemplu, dacă o persoană fizică deţine un apartament cu două camere, cu o suprafață utilă de 50 mp, în Municipiul București, într-o zonă de categoria B, rang 0, și un autoturism cu capacitatea cilindrică de 1.600 cm³, norma de poluare Euro 5, obligațiile fiscale locale aferente celor două bunuri însumează aproximativ 609 lei anual. În aceste condiții, stabilirea pragului de 1.200 de lei reflectă acumularea obligațiilor fiscale aferente unei perioade de aproximativ doi ani de neplată, ceea ce indică existența unor restanțe fiscale semnificative.
De asemenea, în cazul persoanelor juridice, pentru un spațiu comercial de 50 mp și o cotă stabilită de 1%, a cărui valoare, rezultată dintr-un raport de evaluare, echivalează cu un impozit anual de aproximativ 2.500 de lei, iar stabilirea pragului de 5.000 de lei reflectă acumularea obligațiilor fiscale aferente unei perioade de aproximativ doi ani de neplată.
Față de forma inițială supusă consultării publice în luna martie, pragul pentru persoane fizice a fost redus de la 3.000 la 1.200 de lei, ca urmare a observațiilor primite în procesul de consultare publică.
Lista debitorilor se publică trimestrial, până în ultima zi a primei luni din trimestrul următor celui de raportare, și cuprinde obligațiile fiscale restante la sfârșitul trimestrului, neachitate la data publicării.
Organele fiscale au obligația de a notifica debitorii înainte de publicarea listei. Atât persoanele fizice, cât și cele juridice care depășesc pragurile respective vor apărea nominal, alături de cuantumul restanțelor, pe site-urile autorităților fiscale locale.
.png)
.png)
