Guvernul a suspendat, printr-o ordonanță de urgență, aplicarea sancțiunilor din sistemul RO e-Transport până la sfârșitul anului 2025
- Guvernul a suspendat până la 31 decembrie 2025 sancțiunile din sistemul RO e-Transport, oferind timp companiilor de transport să își adapteze sistemele GPS și IT. Măsura răspunde cerințelor mediului de afaceri și evită blocaje cauzate de dificultăți tehnice.
Executivul de la Palatul Victoria a adoptat joi, 24 aprilie, în ședința de la Palatul Victoria, o ordonanță de urgență care prelungește până la 31 decembrie 2025 suspendarea aplicării sancțiunilor pentru o serie de obligații tehnice din cadrul Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri, cunoscut sub denumirea de RO e-Transport.
Măsura vine în urma presiunilor exercitate de reprezentanții mediului de afaceri, care au solicitat un timp suplimentar pentru adaptarea la cerințele tehnice impuse de acest sistem digitalizat.
Suspendarea sancțiunilor, ce însemnă
Prin această ordonanță, Executivul suspendă până la finalul anului viitor aplicarea sancțiunilor pentru nerespectarea unor obligații-cheie, cum ar fi:
- Echiparea vehiculelor de transport cu dispozitive de poziționare și transmisie prin satelit;
- Transferul datelor de poziționare în timp real;
- Activarea și dezactivarea dispozitivului de localizare conform traseului transportului.
Problemele tehnice majore semnalate în implementarea sistemului au determinat Guvernul să adopte această decizie. Dincolo de dificultățile logistice și informatice, transportatorii au raportat și costuri adiționale semnificative, mai ales în cazul celor care operează în afara Uniunii Europene și care trebuie să suporte tarife mari pentru transmiterea datelor GPS.
Implementat inițial prin OUG nr. 41/2022, sistemul RO e-Transport are ca scop combaterea evaziunii fiscale și monitorizarea în timp real a bunurilor cu risc fiscal ridicat. Sistemul ar trebui să monitorizeze: transporturile intracomunitare; operațiunile vamale și transporturile interne între două puncte situate pe teritoriul național.
În practică, sistemul a întâmpinat numeroase probleme de natură tehnică. Transportatorii, în special cei mici și mijlocii, au reclamat lipsa de interoperabilitate între soluțiile software și dispozitivele GPS, precum și dificultăți în asigurarea unei conexiuni stabile pentru transmiterea datelor către ANAF.
Cerințele neclare și lipsa infrastructurii digitale pun piedici implementării
Actul normativ prevede obligativitatea ca dispozitivele GPS să fie activate la începutul traseului și dezactivate doar după livrarea completă a bunurilor sau părăsirea teritoriului național. De asemenea, operatorul este obligat să transmită în timp real datele de poziționare.
Problema este că sistemele utilizate de transportatori variază considerabil în funcție de mărimea companiei, de infrastructura IT existentă și de specificul fiecărei activități. „Este imposibil să uniformizezi peste noapte o piață cu zeci de mii de vehicule și sute de soluții tehnice distincte”, spun reprezentanții UNTRR (Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România).
Un alt element important care a contribuit la decizia Guvernului este aderarea României la spațiul Schengen, fapt care a dus la creșterea considerabilă a traficului rutier internațional. Aglomerarea din zona frontierelor, coroborată cu cerințele suplimentare de raportare a datelor GPS, ar putea duce la blocaje operaționale cu efecte în lanț asupra întregii economii.
Guvernul a recunoscut indirect acest risc, precizând în nota de fundamentare a ordonanței că nepromovarea actului normativ ar fi avut consecințe negative asupra activității operatorilor economici și ar fi afectat inclusiv încasările bugetare.