Guvernul a ADOPTAT noile măsuri fiscale. Cresc taxele pentru microintreprinderi, agricultori, IT-isti. Taxa pe stâlp, ușor modificată
În Articol
- Guvernul a aprobat în ședinta de astăzi ordonanța ce include noile modificări fiscale ce includ creșterea impozitului pe dividende, scaderea pragului pentru microîntreprinderi, introducerea impozitului pe venit pentru IT-isti și a taxei pe stâlp. La finalul ședinței de Guvern, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a spus: ”România are nevoie de o corectare amplă a nivelului de cheltuieli publice, este fără tăgadă. Iar această ordonanță ne ajută să intrăm într-o zonă de credibilitate, necesară pentru a corecta traiectoria construcției bugetare. Anul următor este un an al solidarității, în care economia trebuie să se sprijine în primul și în primul rând pe mediul privat, pe investițiile publice masive, finanțate de la bugetul european și din cel național, dar avem nevoie și de acele reașezări fiscale în zona mediului privat, astfel încât să menținem atractivitatea investițională a României”. Iată ce a mai declarat ministrul de Finanțe: https://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-sustinut-de-vicepremierul-tanczos-barna-ministru-al-finantelor-i-de-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-mihai-constantin.
- Potrivit declarațiilor lui Tanczos Barna, taxa pe stâlp, anunțată inițial la 1,5%, va fi de 1%.
Stire initială
Ordonanța trenuleț include renunțarea la unele facilități fiscale, dar și noi taxe, cum ar fi impozitul pe construcții speciale, vechea ”taxă de stâlp”, ce a fost aplicată în trecut și de Guvernul Ponta, reiese din proiectul de act normativ publicat de Finanțe. De asemenea, va crește impozitul pe dividende la 10% și scade pragul până la care o firmă poate fi considerată microîntreprindere pentru a putea achita impozit pe venit de 3%. Premierul Marcel Ciolacu a anuntat la ora 13.00, la începutul ședinței de Guvern, că Executivul va adopta noile prevederi.
Majoritatea noilor obligații fiscale ce vor fi aprobate de Guvern se aplică începând din 2025. Cu toate acestea, firmele care nu vor mai îndeplini condițiile pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor potrivit noilor criterii introduse vor trebui să achite impozit pe profit chiar și pentru ce au încasat în 2024.
Măsurile fiscale nou introduse de proiectul de ordonanță prin modificarea Codului Fiscal ar trebui să crească veniturile bugetare cu 7,6 miliarde de lei. De cealaltă parte, plafonarea salariilor și pensiilor precum și reducerea unor beneficii pentru bugetari ar trebui să scadă cheltuielile bugetare cu peste 125 de miliarde de leii. În acest fel, guvernul și-a propus să reducă deficitul bugetar la sub 3% până în 2031.
Iată mai jos principalele modificări fiscale ce vizează persoanele fizice și firmele din mediul privat.
Persoane fizice
Eliminarea scutirii de impozit pe venit pentru IT și agricultură
Se elimină scutirea de impozit pe venit de 10% și de contribuția la Pilonul II de pensii pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară. Măsura se aplică de la 1 ianuarie. Măsura a fost asumată de Guvern prin Planul Național de Redresare și Reziliență, eliminarea facilităților fiscale fiind totodată recomandată de Banca Mondială.
Suma de 300 de lei peste salariul minim brut de 4.050 de lei (de la 1 ianuarie) va fi scutită de contribuții sociale și de impozit pe venit. Scutirea se va aplica însă doar salariilor brute care nu depășesc nivelul de 4.300 de lei, fără a lua în calcul bonurile de masă.
Persoane juridice
Crește impozitul pe dividende
Impozitul pe dividende se majorează de la 8% la 10% și se aplică dividendelor plătite de persoanele juridice, ordonanța prevăzând că ”impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de
10% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară şi se plăteşte la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul”. Măsura vizează dividendele obținute după data de 1 ianuarie 2025.
Dividendele distribuite pentru veniturile din 2024 vor fi impozitate cu 8%.
Scade pragul pentru microîntreprinderi
Pragul maxim până la care microîntreprinderile pot aplica impozit pe venit scade la 250.000 de euro (de la 500.000 în prezent). Firmele care în 2024 au avut venituri peste 250.000 de euro vor plăti impozit pe profit. De asemenea, pragul maxim până la care o firmă va mai putea achita impozit pe venit va continua să scadă ajungând la 100.000 de euro, de la 1 ianuarie 2026.
Astfel, potrivit ordonanței, se poate încadra în categoaria microîntreprindere acea firmă care ”a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 250.000 euro, respectiv 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2026…Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2026, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit această limită,
fără posibilitatea de a mai opta pentru perioada următoare să aplice prevederile prezentului titlu.”
Totodată, se actualizează codurile corespunzătoare activităților pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se calculează prin aplicarea cotei de 3%.
În prezent, microîntreprinderile cu venituri anuale sub 60.000 de euro plătesc un impozit pe venit de 1%, iar cele cu venituri sub 500.000 de euro un impozit pe venit de 3%.
Taxa pe stâlp, reintrodusă
Guvernul instituite impozitul de 1,5% pe construcții speciale ce va fi aplicat la valoarea construcțiilor ce se aflau în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior. Conform ordonanței ”Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se
datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX”.
Impozitul va fi datorat de persoanele juridice române, cu excepția instituțiilor publice etc, persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România și persoanele juridice cu sediul social în România înființate potrivit legislației europene. Exemple de contrucții speciale: centrale hidroelectrice, stații și posturi de tranformare, sonde de țiței, baraje, infrastructură transport feroviar.
Indemnizațiile de șomaj și prima de inserție rămân la același nivel
Indicatorul social de referință în funcție de care se calculează mai multe beneficii rămâne la nivelul din 2024. Astfel, nu se vor majora prima de inserție subvenția pentru angajatorii care încadrează tineri cu risc de marginalizare social, valoarea indemnizației lunare pentru creșterea copilului alocația lunară de plasament, vașloarea indemnizației de acomodare în cazul adopției unui copil, indemnizațiile de șomaj, venitul minim de incluziune etc.