Datele Eurostat arată că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la utilizarea inteligenței artificiale de către companii în fiecare an din perioada 2023–2025. În 2023, doar aproximativ 2% dintre firmele românești foloseau tehnologii AI, față de o medie UE de 8,1%. În 2024, ponderea a crescut modest, la circa 3%, iar în 2025 a ajuns la 5,2% (raport de aproape 1 o firmă din 19), un salt insuficient pentru a reduce decalajul față de restul Europei.
Deși există o tendință de creștere, ritmul rămâne unul lent, iar România continuă să fie constant codașa clasamentului european, într-un context în care AI devine rapid un standard de competitivitate economică.
1 din 20 de companii românești apelează la AI
În 2025, doar 5,2% dintre întreprinderile românești cu cel puțin 10 angajați foloseau tehnologii de inteligență artificială, un nivel de aproape patru ori mai mic decât media europeană, de 20%.
Diferența dintre România și statele aflate în avangarda digitalizării este semnificativă. În timp ce în Danemarca peste 42% dintre firme integrează AI în activitatea curentă, iar în Finlanda și Suedia ponderea depășește 35%, companiile românești rămân blocate într-un stadiu incipient al transformării digitale. Chiar și în regiune, România este devansată clar de Polonia și Bulgaria, țări care, deși se află și ele sub media UE, raportează niveluri de utilizare a AI de peste 8%.Î
Datele Eurostat la nivelul UE
În 2025, 20,0% dintre întreprinderile din Uniunea Europeană cu cel puțin 10 angajați au utilizat tehnologii de inteligență artificială (AI) în desfășurarea activității, ceea ce reprezintă o creștere solidă de 6,5 puncte procentuale față de 13,5% în 2024. Comparativ cu anii anteriori – 2021 (7,7%) și 2023 (8,1%) – utilizarea tehnologiilor AI devine tot mai populară în rândul companiilor europene.
Cele mai ridicate ponderi ale firmelor care folosesc AI în 2025 s-au înregistrat în Danemarca (42,0%), Finlanda (37,8%) și Suedia (35,0%). La polul opus se află România (5,2%), Polonia (8,4%) și Bulgaria (8,5%).
Aproape toate statele membre ale UE au raportat creșteri ale ponderii întreprinderilor care utilizează tehnologii AI comparativ cu anul precedent. Danemarca a înregistrat cea mai mare creștere (+14,5 puncte procentuale), urmată de Finlanda (+13,5 pp) și Lituania (+12,5 pp).
Cele mai frecvente utilizări ale inteligenței artificiale de către firmele din UE au fost analiza limbajului scris (11,8%), urmată de generarea de imagini, videoclipuri sau sunet/audio (9,5%), generarea de limbaj scris sau vorbit (8,8%) și conversia limbajului vorbit în format lizibil de către mașini (7,2%).
Comparativ cu 2024, cea mai mare creștere în 2025 s-a înregistrat la utilizarea AI pentru analiza limbajului scris (+4,9 pp), urmată de generarea de limbaj scris sau vorbit (+3,4 pp).
Cauzele decalajului
Paradoxal, situația României se conturează într-un context european favorabil. Aproape toate statele membre au înregistrat creșteri consistente ale utilizării inteligenței artificiale în 2025, unele dintre ele spectaculoase. Danemarca a raportat un avans de 14,5 puncte procentuale față de anul anterior, Finlanda de 13,5 puncte, iar Lituania de 12,5 puncte. Aceste evoluții indică nu doar investiții masive în tehnologie, ci și politici publice coerente care stimulează digitalizarea mediului de afaceri.
La nivelul Uniunii Europene, AI este folosită în special pentru activități cu valoare adăugată ridicată. Analiza limbajului scris este cea mai răspândită aplicație, utilizată de aproape 12% dintre companii, urmată de generarea de conținut multimedia și de texte sau discursuri automate. Aceste tehnologii sunt esențiale pentru eficientizarea proceselor interne, relația cu clienții și analiza volumelor mari de date.
În România, însă, adoptarea acestor soluții rămâne marginală. Specialiștii atrag atenția că nivelul scăzut al utilizării AI reflectă nu doar lipsa investițiilor, ci și deficitul de competențe digitale, reticența managerială față de tehnologii emergente și o digitalizare inegală între sectoare.
În absența unei accelerări clare, firmele românești riscă să piardă competitivitate într-o economie europeană tot mai orientată spre automatizare și inteligență artificială.
Situația din 2024, România era tot pe ultimul loc
Situația României apare cu atât mai îngrijorătoare dacă este analizată în dinamică. Datele Eurostat arată că, în 2024, doar aproximativ 3% dintre întreprinderile românești cu cel puțin 10 angajați utilizau tehnologii de inteligență artificială, plasând țara tot pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Deși în 2025 ponderea a urcat la 5,2%, ceea ce reprezintă o creștere de peste două puncte procentuale într-un singur an, România rămâne mult sub media europeană și nu reușește să țină pasul cu ritmul accelerat de digitalizare din alte state membre.
Comparativ, în aceeași perioadă, media UE a crescut de la 13,5% în 2024 la 20% în 2025, ceea ce evidențiază un decalaj care nu doar că persistă, ci riscă să se adâncească. În timp ce alte economii folosesc inteligența artificială pentru optimizarea lanțurilor de aprovizionare, automatizarea proceselor administrative sau analiza avansată a datelor, multe firme din România se află încă la nivelul soluțiilor digitale de bază. Specialiștii avertizează că această întârziere poate afecta pe termen mediu productivitatea și capacitatea de inovare, într-un context european în care AI devine rapid un standard competitiv, nu un avantaj opțional.
Progres de 4% din 2021
Datele Eurostat sugerează că decalajul dintre România și restul Uniunii nu este doar unul temporar, ci structural.
În timp ce media UE aproape s-a triplat față de 2021, România rămâne blocată la un nivel extrem de redus. Fără politici coerente de sprijin, stimulente fiscale și programe de formare dedicate, inteligența artificială riscă să rămână, pentru majoritatea companiilor românești, mai degrabă un concept teoretic decât un instrument real de dezvoltare economică.
Conform datelor Eurostat pentru 2023, România se afla tot pe ultimul loc în UE, cu aproximativ 2% dintre întreprinderile cu cel puțin 10 angajați care utilizau tehnologii de inteligență artificială. Nivelul era semnificativ sub media europeană din acel an, de 8,1%, și confirma faptul că adoptarea AI în mediul de afaceri românesc era încă într-o fază incipientă, mult înainte ca avansul modest din 2024–2025 să devină vizibil.
Conform seriilor istorice Eurostat privind utilizarea inteligenței artificiale în întreprinderi, situația României era deja una de întârziere majoră încă dinainte de 2023:
- În 2021, mai puțin de 1% dintre întreprinderile din România cu cel puțin 10 angajați utilizau tehnologii de inteligență artificială, în condițiile în care media UE era de 7,7%. România se afla deja pe ultimul loc în Uniunea Europeană.
- În 2022, nivelul de utilizare a AI în companiile românești a crescut foarte ușor, la aproximativ 1–1,5%, însă a rămas net inferior mediei europene și suficient de scăzut pentru a menține România tot la coada clasamentului UE.
