Potrivit ministrului Alexandru Nazare, măsura are un avantaj major: nu afectează deficitul bugetar. Într-un context în care România este monitorizată atent de Comisia Europeană pentru depășirea țintelor fiscale, soluțiile de finanțare "off-budget", prin garanții și instrumente financiare, devin o opțiune tot mai utilizată. „Este soluția corectă: deficit cât mai mic afectat și măsuri directe de sprijin pentru antreprenori”, a subliniat Nazare.
Promisiunile ministrului Finanțelor
Pachetul de finanțări dedicat IMM-urilor și microîntreprinderilor reprezintă unul dintre cele mai mari angajamente publice din ultimii ani în zona de sprijin pentru antreprenori. Fondurile vor fi gestionate prin Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) și sunt gândite sub forma unor garanții de stat care să faciliteze accesul la credite pentru firmele mici — un segment esențial al economiei românești.
„Ca măsură esențială vreau să dau un exemplu. Este vorba despre suma pe care o injectăm pentru IMM. Vom avea 1,2 miliarde de euro în plus în 2026. Prin bănci vor fi injectați 6 miliarde pentru IMM-uri și microîntreprinderi, cu ajutorul BID”, a declarat ministrul în conferința de presă.
„Este o măsură care nu are un impact penyru deficit, deci este exact genul de măsură care ne trebuie. Pe această linie, deficitul cât mai mic afectat și măsuri care să sprijine antreprenorii și să eliminăm taxele care frânează investiții. Este o mai mare deschidere în coaliție pentru eliminarea IMCA, impozitul pe cifra de afaceri. Frâneazză investițiile și îmi doresc să fie eliminat”, a mai adăugat Nazare.
Context dificil pentru IMM-uri
Anunțul vine însă într-un moment în care IMM-urile resimt puternic presiunea creșterii taxării. Eliminarea facilităților fiscale în construcții, IT și agricultură, majorarea TVA la anumite categorii de produse, precum și introducerea impozitului pe cifra de afaceri (IMCA) pentru marile firme au creat o atmosferă de incertitudine în mediul de business.
Deși IMM-urile nu sunt direct vizate de IMCA, acestea sunt afectate indirect: costurile de achiziție cresc, lanțurile comerciale își ajustează prețurile, iar presiunea pe furnizori se transferă rapid în economie. În acest context, accesul la finanțare devine un element crucial pentru supraviețuire, nu doar pentru dezvoltare.
Garanții de stat pentru credite în investiții
Pachetul anunțat de ministru prevede 1,2 miliarde de euro suplimentare destinate IMM-urilor și peste 6 miliarde de euro în garanții de stat pentru credite de investiții. În teorie, acest mecanism reduce riscul băncilor și ar trebui să crească volumul de finanțare acordat firmelor mici și mijlocii.
Întrebarea esențială este însă dacă firmele vor putea să își asume noi credite în contextul în care costurile operaționale cresc: salariul minim majorat, contribuții mai mari, taxe noi și eliminarea unor scutiri care făceau posibile investițiile în anumite domenii.
Pentru o parte a IMM-urilor, accesul la finanțare ar putea fi o gură de oxigen, în special pentru cele cu planuri de extindere sau modernizare. Pentru altele, însă, finanțarea prin credit nu compensează presiunea fiscală, mai ales într-o perioadă cu dobânzi încă ridicate.
BID, instrument-cheie în arhitectura finanțării
Banca de Investiții și Dezvoltare devine, prin aceste măsuri, un actor central în politica economică. BID preia rolul de intermediar pentru garanțiile de stat, iar modelul este inspirat direct din funcționarea băncilor de dezvoltare europene precum KfW (Germania) sau CDP (Italia).
Pentru IMM-uri, acest lucru poate însemna standarde de evaluare mai clare, programe dedicate de finanțare și acces la produse financiare adaptate etapelor de creștere ale firmei. Succesul depinde însă de viteza de implementare, de capacitatea administrativă a instituției și de colaborarea cu băncile comerciale.
.png)
