Eșecul fabricii de frigidere Haier din județul Prahova. China își direcționează investițiile în Ungaria, iar România este evitată

• Închiderea fabricii de frigidere Haier din Ariceștii Rahtivani, județul Prahova, inaugurată în în urmă cu doar trei ani, nu este deloc o surpriză. Reamintim că, încă de anul trecut chinezii au concediat circa 400 de angajați în cadrul programului de restructurare anunțat de companie.

Nici nu a început bine anul 2025 că a sosit și anunțul de care toată lumea se temea: producția la unitatea din Prahova încetează, din cauza stagnării pieței și a scăderii semnificative din Europa, pe fondul majorării costurilor pentru mărfurile importate și presiunea concurențială după cum au precizat oficialii companiei.

Până la urmă, decizia chinezilor nu este deloc surprinzătoare pe o piață în scădere de câțiva ani,  cu un recul de 20%, în 2023, dar și cu fabrici care funcționau la 30-40% din capacitate.

Nu în ultimul rând, nici România nu mai este cea de acum câțiva ani când începea producția la Ariceștii Rahtivani și ne referim în primul rând la majorarea costurilor cu forța de muncă. Salariul minim, de exemplu, a crescut de la 2.230 lei în 2021, anul începerii producției în Prahova, la 4.050 lei, în acest an. Între timp, au mai intervenit și alte modificări de prdin fiscal.

Trebuie precizat, însă, că nu doar chinezii, care au încercat să „fenteze” cumva protecționismul impus de UE cu privire la produsele venite din Asia prin realizarea producției în Europa, ceea ce teoretic însemna și costuri mai mici, au avut probleme, ci și ci ceilalți jucători importanți de pe acest segment de piață – Whirpool, Beko Europe sau Miele, de exemplu, pe o piață cu o concurență foarte mare.

Iar dacă la noi închid, chinezii se uită cu interes la vecinii maghiari, unde urmează să fie inaugurate mai multe fabrici în industria auto sau sectoare conexe, care au atras investiții importante în ultima vreme.

Haier, un proiect ratat

Investiția Haier în județul Prahova s-a ridicat la circa 70 milioane de euro, din care 24 milioane de euro a reprezentat ajutor de la statul român.  Intenția încetării poducției a fost anunțată autorităților române, la doar câțiva ani de la inaugurarea fabricii, urmând să înceapă discuțiile pentru rezilierea contractului de finanțare, au comunicat chinezii.

Trebuie reținut, însă, că nu este prima dată când proiectele investitorilor chinezi nu reușesc să ajungă să aibă o finalitate. Este de notorietate, de exemplu, acordul din 2013 cu China General Nuclear Power Corporation pentru extinderea centralei nucleare de la Cernavodă, care a fost abandonat în 2020.

Problemele la fabrica din Prahova au apărut încă de anul trecut, când încă din prima lună din 2024, Haier a implementat la fabrica din Ariceștii Rahtivani un program de reducere a costurilor, care a inclus și disponibilizări colective, care au vizat undeva la 40% din cei aproximativ 1000 de salariați.

Acum, în prima fază, concedierea colectivă va afecta aproximativ 420-450 de angajați, în timp ce restul (în jur de 70 de salariați) rămâne sub contract până la dezasamblarea completă a echipamentelor și închiderea fabricii.

Conform planificării inițiale, prima concediere colectivă va intra în vigoare până la sfârșitul lunii martie. Angajații afectați vor beneficia de un pachet de indemnizații de concediere, a anunțat compania.

În 2023, Haier Tech a avut o cifră de afaceri de peste 704 milioane de lei și un profit de 5,1 milioane de lei, la 1.097 de angajați, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor.

Investiții uriașe în Ungaria

În timp ce la noi închid fabrici, la unguri chinezii se extind spectaculos cu sprijinul autorităților locale.

Spre deosebire de alte țări care iau în considerare reducerea dependenței de a doua cea mai mare economie din lume, Ungaria a avut o altă strategie, care i-a permis să devină un partener important pentru comerț și investiții pentru China. În ultimii ani, au fost anunțate o serie de investiţii ale producătorilor chinezi de vehicule electrice şi baterii în Ungaria, cum ar fi cele realizate de companiile CATL şi EVE Energy.

Astfel, societatea Contemporary Amperex Technology (CATL), cel mai mare producător de baterii din lume, are planuri de investiții de aproximativ 7,3 miliarde de euro pentru o fabrică la Debrecen a cărei producţie este preconizată să înceapă în 2026.

Dincolo de importanța economică a acestei investiții și de locurile de muncă create, sunt și voci care atrag atenția vizavi de riscurile asupra mediului, dar și legat de creșterea dependenței de China și Rusia din punct de vedere energetic.

Piața mondială a bateriilor pentru mașiniile electrice este dominată de China. Pentru a reduce dependența de China, statele membre UE au încercat să dezvolte producția de baterii în Europa. În următorii ani, Europa ar urma să dispună de o capacitate de producție de 1,7 térawați pe oră.

În același timp, BYD construieşte o fabrică la Szeged, de altfel și prima sa investiție din Europa. Producția ar urma să înceapă în toamna anului 2025, fiind estimată până la 300.000 de vehicule hibride şi plug-in pe an.

Dependența de Rusia

Din punct de vedere geopolitic, această strategie ar putea să fie riscantă, susține Andrea Éltető, Institutul pentru economie mondială de la Budapesta al Academiei maghiare de Știință: «Ansamblul acestei industrii (a bateriilor) va necesita un sfert din consumul total de electricitate al Ungariei», a declarat ea. Există totuși o problemă: Ungaria se aprovizionează cu gaze naturale și petrol de la ruși.

De asemenea, Andrea Éltető avertizează că investițiile chineze vor determina Ungaria să alunece către o dependență multiplă, pe lângă Rusia, apărând și China. „Guvernul ungar vrea să fie un fel de actor mondial în acest joc geopolitic, dar pentru Ungaria, nu înseamnă decât o și mai mare dependență”.

România, depășită net la investiții

România stă foarte prost la capitolul investiții raportat la Ungaria, mult mai atractivă se pare pentru firmele chinezești. Anul trecut, oficialii maghiari vorbeau de investiții chinezești în curs de 15,25 miliarde de euro, ceea ce înseamnă crearea a aproximativ 25.000 de noi locuri de muncă.

România, în schimb, este pe locul trei în regiune după Ungaria și Serbia din punct de vedere al investițiilor chinezești atrase, cu un nivel estimat la 2,8 miliarde de euro, potrivit datelor comunicate chiar de asiatici.

În 2023, 44,1% din investiţiile străine directe ale Chinei în Europa s-au îndreptat către Ungaria, iar peste două treimi, circa 69%, au fost realizate în sectorul automobilelor electrice, în creştere de la 41% în 2022, arată un raport realizat de Rhodium Group şi Mercator Institute for China Studies (MERICS).  Principalele investiţii greenfield au fost realizate de companiile CATL, AESC şi Huayou Cobalt, care au construit fabrici de baterii în Ungaria, Germania şi Franţa, în timp ce BYD a anunţat că intenţionează să producă automobile electrice în Ungaria până în 2026.

Comerțul românesc cu China

China este cel mai mare partener comercial al României în afara Uniunii Europene, iar valoarea schimburilor comerciale a trecut de 10 miliarde de dolari, în 2023, potrivit datelor Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR).

În România există undeva la aproape 14.000 de companii chineze, ce reprezintă 4,75% din totalul societăților cu participare străină din România, potrivit datelor de la Registrul Comerțului din septembrie 2024. China ocupa locul 20 într-un clasament pe țări de rezidență ale investitorilor în funcție de cuantumul capitalului investit. La acea dată, valoarea capitalului social subscris se ridica la 1,4 miliarde de lei, echivalentul a peste 357 de milioane de euro.

Cele mai importante companii din România

• Huawei, compania multinațională din China producătoare de echipamente de telecomunicații, în special telefoane mobile, intrată pe piața românească în 2003. În 2023, compani avea o cifră de afaceri de peste 1,6 miliarde de lei și un profit net de 55,4 milioane de lei, la circa 670 de angajați.
• Eurosport DHS, producătorul de biciclete din Deva. În 2023, a avut  o cifră de afaceri netă de peste 232 de milioane de lei, un profit net de 10,2 milioane de lei, în timp ce numărul salariaților era de 177.
• ZTE se ocupă cu producția de echipamente pentru rețele de diverse tipuri (telecomunicații, fibră optică, internet, date etc), telefoane mobile, tablete sau software de telecomunicații. ZTE Corporation este o companie chineză de tehnologie deținută parțial de stat. În 2023, firma a avut o cifră de afaceri de peste 79 de milioane de lei și un profit net de aproape 950.000 de lei, la un total de 12 angajați.