Scutirea fiscală a românilor care se întorc din diaspora: Avantaje și dezavantaje

Scutirea de impozite pe o perioadă de zece ani pentru românii care se întorc din diaspora și aleg să-și investească economiile în țară este măsura propusă de Marcel Ciolacu. Propunerea verbală a fost făcută la o întâlnire a partidului pe care îl reprezintă, PSD.

Care a fost propunerea verbală

Premierul Marcel Ciolacu a propus sâmbătă măsuri menite să-i stimuleze pe românii plecați peste hotare să se întoarcă în țară, inclusiv scutirea de anumite impozite pentru o perioadă de zece ani. „Fiecare dintre noi avem o rudă sau un prieten în diaspora, oameni care contribuie an de an la bugetul României prin miliardele de euro pe care le trimit acasă”, a declarat Marcel Ciolacu la congresul PSD de sâmbătă.

„Vă propun să ne gândim serios la modelul țărilor cu o diasporă numeroasă care au luat deja măsuri pentru a-și aduce înapoi cetățenii. Vă dau un exemplu: fiecare cetățean stabilit legal în străinătate, care se întoarce în țară, să aibă 10 ani scutiri de impozite pentru banii pe care îi aduce înapoi în țară. La fel, orice sumă adusă din afară – investiții, chirii, dividende, orice – să fie scutită de impozit timp de 10 ani. Este un punct de la care putem pleca”, a mai precizat acesta în cadrul Congresului PSD.

Avantaje

Dacă s-ar ajunge la o lege susținută de orice partid, care să atragă românii din diaspora, economia ar avea două mari avantaje, așa cum reiese din analiza specialiștilor.

Forța de muncă

În primul rând, diaspora românească este încă formată dintr-o forță de muncă activă. „România, ca toate statele europene, se confruntă cu o problemă tot mai mare privind lipsa forței de muncă. Românii din străinătate ar putea rezolva o parte din această problemă. Sunt multe variabile, dar teoretic resursa de forță de muncă ar crește și economia ar putea beneficia”, ne-au transmis reprezentanții unei firme de consultanță în domeniul resurselor umane.

Capitalul

Un alt avantaj ar fi capitalul care s-ar investi în România. „În cursul unei perioade scurte, s-ar putea investi zeci de miliarde de euro în economie. Banii s-ar duce în investiții în mediul privat, ceea ce e bine. Chiar dacă nu s-ar plăti direct taxe pe aceste investiții, să presupunem că nu se plătesc taxe pe capital, pe forța de muncă, tot se creează plusvaloare din punct de vedere fiscal. Furnizorii și clienții afacerilor deschise cu bani din diaspora ar plăti taxe. Tot ar fi un beneficiu”, ne explică Florentina Pascal, profesor de economie.

Dezavantaje

Avantajele pot deveni ușor dezavantaje dacă o eventuală legislație nu este bine normată sau nu este de încredere pentru românii din diaspora.

Deficitul pe piața forței de muncă ar putea crește

Paradoxal, deși românii din străinătate ar putea acoperi grosul necesarului de forță de muncă, care acum este undeva la 200.000-500.000 de persoane, deficitul, acoperit parțial cu muncitori din Asia, ar putea să persiste.

„Chiar dacă teoretic românii din străinătate sunt profesioniști buni fix în cadrul serviciilor unde este o lipsă a forței de muncă, practic este puțin probabil ca ei să dorească să muncească în aceste domenii. De exemplu, un muncitor din construcții din Italia nu cred că se va întoarce ca să fie muncitor pe 1.000 de euro în România. Se va întoarce, însă, să-și facă o mică firmă de amenajări, de construcții. Și atunci, el cu cine va lucra? Va avea nevoie de muncitori care nu sunt disponibili pe piață”, ne mai spun reprezentanții firmei de recrutare.

Aceștia consideră că o eventuală legislație privind investițiile capitalului din diaspora trebuie să direcționeze bine investițiile către zonele unde economia are nevoie; altfel, se vor crea noi crize pe piața forței de muncă.

Lipsa „finanțărilor” din diaspora

Românii plecați la muncă în străinătate au trimis în 2023 în țară o sumă record de 6,5 miliarde de euro, echivalentul a 2% din PIB-ul României. Nivelul investițiilor din diaspora este echivalent cu investițiile făcute de toate țările în România în 2023.

Banii trimiși de români acasă sunt cu doar 1,2% mai puțini decât valoarea totală a investițiilor străine directe atrase de România anul trecut.

„Sincer, fără aceste sume, sumele trimise de diaspora, deficitul bugetului României ar fi de peste 10%, asta dacă facem o analiză simplistă, brută. PIB-ul României este de 320 de miliarde de euro în 2023, iar 6,5 miliarde de euro reprezintă chiar 2%. Însă beneficiul unor investiții din diaspora în economia autohtonă ar putea reprezenta 4-5% din PIB, dacă nu și mai mult”, ne explică un economist.

Legislația ar putea fi utilă și rețelelor criminale

Alte posibile dezavantaje ale unei amnistii fiscale pentru forța de muncă și capitalul întors din diaspora sunt legate de presiunea pe fondul de asigurări sociale și de faptul că o astfel de legislație ar putea fi utilă milionarilor care și-au mutat averile în străinătate și acum ar fi încurajați să revină cu ele în țară. Inclusiv rețelele de criminalitate ar putea profita de o astfel de inițiativă.