Costul orei de muncă în România rămâne, de un deceniu, cu 20 de euro sub media UE
În Articol
- Costul orei de muncă în România a crescut semnificativ între 2015 și 2024, de la 4,6 la 12,5 euro. Cu toate acestea, diferența față de media UE a rămas constantă, la circa 20 de euro. Creșterea aduce beneficii angajaților, dar pune presiune pe competitivitatea firmelor.
Costul orei de muncă în România aproape s-a triplat în ultimii zece ani, dar decalajul față de media Uniunii Europene a rămas aproape neschimbat.
Deși evoluția este una pozitivă pentru angajați, experții economici și reprezentanții patronatelor atrag atenția că diferențele de productivitate și competitivitate pot influența în mod negativ piața muncii și economia în ansamblu.
În 2015, o oră de muncă în România era plătită cu doar 4,6 euro, în timp ce media UE era de 25 euro — o diferență de 20,4 euro. În 2024, costul ajunge la 12,5 euro, potrivit estimărilor actuale, înregistrând o creștere de 171% în doar nouă ani. Cu toate acestea, media europeană a crescut în același interval la 33,5 euro, păstrând o diferență relativ constantă de aproximativ 20 de euro.
Ritm de creștere susținut
Cea mai mare creștere anuală s-a înregistrat în 2018 (+12,7%) și din nou în 2024 (+14,2%). Practic, în ultimii ani, România a înregistrat un ritm de creștere semnificativ mai mare decât media europeană, unde salturile anuale au fost modeste — între 1% și 5,5%.
Această evoluție reflectă în mare parte politicile de majorare a salariului minim, presiunile inflaționiste și nevoia de a reține forța de muncă în țară. În același timp, contribuie la o mai bună calitate a vieții pentru angajați și o reducere a migrației economice în unele sectoare.
Diferența față de UE rămâne la 20 de euro
Un aspect esențial este că, deși România a înregistrat o creștere accelerată, diferența față de media UE a rămas practic constantă, în jurul valorii de 20–21 euro/oră. Aceasta sugerează că, în timp ce România recuperează teren, și celelalte state europene continuă să își majoreze costurile muncii — însă într-un ritm mai temperat.
Această realitate arată că România încă mai are un drum lung de parcurs până la convergența reală cu Vestul Europei. Deocamdată, creșterea costului muncii nu este însoțită de o reducere semnificativă a decalajului economic și social.
| An | Cost orar România (€) | Creștere anuală (%) | Cost orar UE (€) | Diferență față de media UE (€) |
|---|---|---|---|---|
| 2015 | 4,6 | — | 25,0 | -20,4 |
| 2016 | 5,5 | +19,8 | 25,4 | -19,8 |
| 2017 | 6,3 | +14,5 | 26,8 | -20,5 |
| 2018 | 7,1 | +12,7 | 27,4 | -19,7 |
| 2019 | 7,1 | 0 | 27,7 | -19,4 |
| 2020 | 7,7 | +8,5 | 28,6 | -20,1 |
| 2021 | 8,5 | +10,4 | 29,3 | -20,1 |
| 2022 | 9,5 | +11,8 | 30,5 | -20,1 |
| 2023 | 10,95 | +15,3 | 31,9 | -20,95 |
| 2024 | 12,5 | +14,2 | 33,5 | -21,0 |
Avantaje
Pentru angajați, creșterea costului orei de muncă înseamnă salarii mai mari și o motivare mai bună.
Totodată, acest avans poate ajuta la reducerea decalajelor sociale și la îmbunătățirea nivelului de trai. În unele sectoare — precum IT, construcții sau servicii profesionale — România devine tot mai competitivă și mai atractivă pentru talente locale și internaționale.
Un alt avantaj este impactul pozitiv asupra bugetului de stat. Cu venituri mai mari, contribuțiile sociale și impozitele colectate de stat cresc, ceea ce poate susține investiții în infrastructură, educație și sănătate.
Dezavantaje
Pe de altă parte, costul mai mare al muncii pune presiune pe companiile mici și mijlocii, mai ales în industriile unde marjele de profit sunt reduse. Dacă majorările nu sunt însoțite de creșteri ale productivității, firmele riscă să piardă din competitivitate.
În plus, o parte dintre investitorii străini, atrași anterior de forța de muncă ieftină, ar putea să se reorienteze către piețe mai puțin costisitoare, în special în Asia sau Africa. Acest risc este valabil mai ales în sectorul manufacturier, unde costul forței de muncă este un criteriu esențial.