Așa se face că în orașe mari precum București, Cluj sau Timișoara la periferie se observă o reducere a suprafețelor pentru apartamentele noi puse la vânzare, ținta fiind cumpărătorii sensibili la preț, dar și investitorii interesați de randamente.
Aceasta înseamnă, însă, și o provocare majoră pentru pentru constructori și furnizori, care trebuie să găsească soluții pentru a face funcționale astfel de spații cu dimensiuni reduse. Sunt afectați inclusiv producătorii de mobilă și saltele, de exemplu, care și-au adaptat oferta solicitărilor din piața.
Presiune pe prețuri
Oana Ivan, owner O.I Real Estate Group, afirmă că tendinâa de compactare este evidentă în ultimul deceniu și ține în primul rând de presiunea pe prețul final.
„Costurile ridicate ale terenurilor, materialelor și forței de muncă obligă dezvoltatorii să optimizeze fiecare metru pătrat pentru a rămâne în zona de accesibilitate a cumpărătorului”, a declarat pentru Termene.ro Oana Ivan.
Pentru constructori și furnizori, această schimbare înseamnă proiectare mai precisă, soluții modulare și o atenție crescută la funcționalitatea spațiilor mici. Pentru piață, aceasta înseamnă densități mai mari și presiune pe infrastructura urbană, mai arată reprezentatul O.I Real Estate Group.
Suprafețe tot mai mici
Reducerea suprafețelor în apartamentele din blocurile noi este un fenomen dominant în marile orașe, în special în București, Cluj, Timișoara și Iași, unde prețul terenurilor este ridicat, arată Oana Ivan.
Tendința este vizibilă mai ales în cartierele noi, de periferie, acolo unde dezvoltatorii țintesc cumpărători sensibili la preț sau investitori orientați spre randament.
„În zonele centrale, problema nu este micșorarea suprafețelor, ci raportul dintre preț, calitate și starea fondului construit”, spune Oana Ivan.
În proiectele noi, o garsonieră are între 30 si 37 mp utili, un apartament cu 2 camere în jur de 50–55 mp, iar unul cu 3 camere între 70 și 80 mp. În blocurile comuniste, suprafețele erau surprinzător de apropiate sau chiar mai echilibrate funcțional: garsoniere de 30–33 mp, 2 camere de 48–50 mp și 3 camere de 63–68 mp, mai arată Oana Ivan.
Statistic, suprafața locuibilă medie pe locuință a crescut de la circa 30 mp imediat după 1990 la aproximativ 48 mp astăzi, ceea ce plasează România pe ultima poziție în UE la acest indicator.
Mobilă transformer
Cum locuințele dispun de un spațiu mai mic, și producătorii de mobilă au fost nevoiți să-și adapteze producția conform cerințelor venite din partea proprietarilor. Un astfel de exemplu este cel al firmei Tandem, un producător din Republica Moldova, prezent pe piața românească de aproape un deceniu, care și-a pliat din mers strategia de business în funcție de ceea ce se întâmplă în piața imobiliară, după cum spune Corneliu Său, fondatorul afacerii. Mai precis, este vorba de tendința dezvoltatorilor de a reduce dimensiunea apartamentelor, pe fondul creșterii costurilor.
„Noi suntem nevoiți să facem mai multe module transformer. Conștientizăm că apartamentele vor fi mai mici și este nevoie de alt tip de mobilă”, spune Corneliu Său.
Așa de exemplu, o masă poate fi folosită și pe post de birou, dar și pentru a servi mâncarea, canapeaua poate fi extensibilă, iar lista nu se oprește aici.
Tandem a intrat pe piața din România în urmă cu 10 ani, perioadă în care a deschis cinci showroom-uri în marile orașe. Rețeaua de livrări acoperă peste 300 de locuințe lunar, de la saltele, până la paturi și canapele. De câțiva ani, se lucrează cu dezvoltatorii imobiliari care au apartamente pentru închiriere sau vânzare pentru mobilarea acestora la cheie.
Compania, care deține mai multe unități de producție în Republica Moldova, se concentrează pe mobilier multifuncțional și personalizabil, inspirat de designul Italian.
Oferta din piață
Legea stabilește limite clare: minim 37 mp utili pentru garsonieră, 52 mp pentru două camere și 66 mp pentru trei camere.
Pe piață, însă, există unități mult mai mici: garsoniere de 25–30 mp vândute ca studio și apartamente de 2 camere sub 45 mp utili, cu prețuri care pot porni de la 40.000–60.000 euro în București.
Diferenta vine din modul în care este prezentată suprafața, prin includerea balcoanelor sau a logiilor în suprafața „vandabilă”, ceea ce nu reflectă întotdeauna utilul real, mai menționează Oana Ivan.
România are un fond locativ foarte vechi: 64% dintre locuințe au fost construite înainte de 1980. Blocurile comuniste de confort 1 respectau, în general, standarde funcționale comparabile cu minimele actuale.
Astăzi, standardele sunt definite de Legea 114/1996, care stabilește suprafețele minime pe tip de locuință și pe încăperi. În practică, calitatea depinde mai mult de proiectarea arhitecturală și de modul în care dezvoltatorii aplică normele decât de lege în sine, spune Oana Ivan.
.webp)
