Vrem sau nu să recunoaștem, adevărul este că suntem la momentul la care se schimbă generațiile de antreprenori, modul de înțelegere a business-ului, dar și genul de activități, în mare parte și din cauza ritmului accelerat de dezvoltare a inteligenței artificiale.
Dincolo de curajul de a încerca, de a expune o idee și de a accepta feedbackul rapid, trebuie să remarcăm și flexibilitatea noii generații de antreprenori, care trece mult mai ușor peste un eventual eșec și se orientează rapid spre alte proiecte.
Implicare de timpuriu
Petronela Sănduleasa, Senior People & Culture Executive@Art 4 People, spune că din ceea ce observă în piață, antreprenoriatul a început să funcționeze pentru mulți tineri ca o formă alternativă de „internship”. Ei nu mai așteaptă validarea unei organizații, ci își creează propriile contexte de învățare încă din liceu, într-un spațiu informațional care le permite să testeze rapid idei și competențe.
„Pentru mulți dintre ei, miza nu este profitul imediat, ci accelerarea procesului de învățare și înțelegerea timpurie a pieței. Este o formă curajoasă de explorare, cu beneficii reale, dar care vine și cu provocări – de la lipsa unei plase de siguranță până la nevoia de educație financiară”, a declarat pentru Termene.ro Petronela Sănduleasa - Senior People & Culture Executive@Art 4 People.
Realitatea este că nu toți vor deveni antreprenori, dar cei care trec prin astfel de experiențe ajung, de regulă, mult mai ancorați și maturi profesional.
Soluții digitale
Specialistul în recrutare mai remarcă și faptul că tinerii pornesc mai degrabă din competențe pe care le stăpânesc deja decât din căutarea unei „mari idei”, adică construiesc pe lucruri care le sunt familiare și pe care le pot testa rapid în piață.
„Văd o monetizare a stilului de viață, de la sport și wellbeing, unde disciplina personală se transformă firesc în servicii, până la inițiative care încearcă să simplifice nevoi cotidiene prin soluții digitale. Interesul apare frecvent la intersecția dintre tehnologie și domenii precum educația sau medicina, acolo unde tinerii încearcă, în primul rând, să reducă birocrația și pierderile de timp”, precizează Petronela Sănduleasa.
În multe cazuri, aceste inițiative nu par a fi proiectate ca afaceri de cursă lungă, ci ca micro-proiecte de explorare. Tinerii par să testeze dacă o competență are valoare de piață înainte de a se angaja într-o direcție profesională pe termen lung.
Curajul de a încerca
Petronela Sănduleasa ne vorbește și de maniera în care tinerii abordează provocarea antreprenoriatului, fiind mult mai flexibili, comparativ cu modul în care acționau cei care se lansau în afaceri în urmă cu două decenii, de exemplu.
„Aș spune că este un alt tip de curaj decât cel pe care îl vedeam acum 15–20 de ani. Nu curajul sacrificiului total, ci curajul de a încerca, de a expune o idee și de a accepta feedbackul rapid. Pentru mulți tineri, lansarea pe cont propriu nu mai este o decizie definitivă, ci o etapă exploratorie, uneori în paralel cu studiile”, arată specialistul în recrutare.
Mai simplu spus, își permit să oprească un proiect fără a-l trăi ca pe un eșec personal, ci ca pe o lecție. „Curajul lor stă mai degrabă în flexibilitate și în capacitatea de a schimba direcția atunci când își dau seama că drumul ales nu funcționează”, mai menționează Petronela Sănduleasa.
Profil de antreprenor
Dacă generațiile anterioare porneau, de regulă, cu o construcție clar definită pe termen lung, tânărul antreprenor de astăzi pare să pornească mai degrabă cu un cadru de ipoteze și obiective care pot fi ajustate pe parcurs.
„Este atent la proces și la feedbackul timpuriu din piață, folosind instrumente specifice generației actuale, care îi permit să testeze idei și să rafineze direcția fără costuri foarte mari. Nu este mai puțin riguros, ci mai flexibil în raport cu forma inițială a planului”, așa conturează profilul tânărului antreprenor Petronela Sănduleasa.
Până la urmă, din această combinație între intenție, testare și ajustare pot apărea, în timp, afaceri solide, construite pe validare reală, nu doar pe planuri bine desenate pe hârtie.
Condiții legale
Potrivit legislației în vigoare, un tânăr poate munci de la 15 ani, dar în anumite condiții. Astfel, la împlinirea vârstei de 15 ani tânărul poate încheia un contract de muncă în calitate de salariat cu acordul părinților sau al reprezentanților/tutorilor legali, iar la 16 ani are dreptul să semneze singur contractul de muncă.
Referitor la vârsta la care poți deveni acționar într-o societate, legea prevede că persoana respectivă trebuie să fie majoră (să aibă cel puțin 18 ani). Există excepții, cum ar fi atunci când asociatul este reprezentat de un tutore sau un administrator.
Anul trecut, Senatul a aprobat un proiect de lege care prevedea ca tinerii cu vârste între 16 și 18 ani să poată să înființeze și administreze un nou tip de societate cu răspundere limitată – denumită firmă de exercițiu, cu abrevierea S.R.L.-F.E.. Proiectul a fost trimis spre aprobare la Camera Deputaților.
Potrivit datelor ONRC, în decembrie 2025, categoria de persoane cu vârsta cuprinsă între 40 și 49 de ani avea cea mai mare pondere (circa 28%) în structura acționariatului din firmele din România.
Nevoia de transformare
Mulți tineri iau contact cu lumea business-ului de la vârste fragede și pentru că provin din familli care dețin afaceri.
Petronela Sănduleasa susține că experiența din familie contează, mai ales atunci când expunerea este timpurie și ghidată. Tinerii care cresc în apropierea unui model profesional solid înțeleg mai devreme ce presupun munca, disciplina și responsabilitatea.
„Nu observ însă o tendință clară de a replica traseul părinților. Mai degrabă, tinerii preiau mindsetul și valorile de bază, pe care le adaptează propriului stil și propriilor alegeri. În unele cazuri, distanțarea față de „meseria” familiei este o formă de claritate și maturizare, nu de respingere”, menționează specialistul
Există, așadar, o tendință de continuitate, dar nu prin replicare directă a afacerii, ci prin transformarea ei: tinerii aleg să ducă mai departe valorile și mindsetul familiei, adaptându-le la o realitate economică și tehnologică nouă.
Adaptabilitate
Cât privește tendințele pentru anul 2026, Petronela Sănduleasa spune că piața muncii intră într-o etapă în care regulile nu mai sunt clare dinainte, ci se rescriu din mers, sub presiunea tehnologiei și a mobilității competenței.
„Nu mai funcționează într-un model tradițional, stabil, ci într-un setup mai flexibil, mai fragmentat și mai conectat global. Organizațiile sunt mai atente la valoarea reală adusă de oameni și la capacitatea lor de a funcționa într-un context în continuă schimbare”, precizează reprezentantul Senior People & Culture Executive@Art 4 People.
În acest setup, oportunitățile rămân reale pentru cei care își actualizează constant competențele, înțeleg rolul tehnologiei și pot naviga cu ușurință între domenii. Adaptabilitatea nu mai este un avantaj competitiv, ci o condiție de funcționare.
Cererea pieței
Dacă vorbim de profilul salariatului căutat de angajatori, acesta se conturează ca fiind cel al unei persoane autonome, adaptabile și dispuse să învețe constant. Experiența contează în măsura în care permite livrare independentă și asumare.
„Vârsta este uneori asociată, dintr-o perspectivă mai îngustă, cu așteptări legate de ritmul de adaptare la tehnologie. În special în rolurile care implică utilizarea unor instrumente digitale avansate, organizațiile caută oameni care pot integra rapid soluții noi, dincolo de o operare computerizată de bază. Nu este o regulă generală, ci o nuanță care apare în anumite contexte”, mai precizează Petronela Sănduleasa.
Diferența reală este dată de capacitatea de a rămâne relevant și funcțional într-un mediu care se schimbă continuu, indiferent de senioritate.
.png)
