Ediția 2025 a publicației „Key figures on the European food chain”, lansată în decembrie, urmărește traseul alimentelor „de la fermă la furculiță” și acoperă întreg lanțul agroalimentar: producție, procesare, distribuție, comerț internațional, consum și impact asupra mediului. Unul dintre indicatorii analizați este valoarea adăugată generată de agricultură.
Valoarea adăugată a agriculturii
În 2024, valoarea adăugată a agriculturii la nivelul Uniunii Europene a reprezentat 1,2% din produsul intern brut (PIB), cu 0,1 puncte procentuale mai mult decât în 2009.
România se află printre statele membre în care agricultura are o pondere peste media europeană. În 2024, valoarea adăugată a agriculturii a reprezentat 2,5% din PIB, plasând țara pe locul al doilea în UE, după Grecia (3,2%), și înaintea Spaniei (2,3%). Bulgaria, Italia și Croația au urmat, fiecare cu 1,8%.
Cu toate acestea, evoluția în timp arată o scădere semnificativă a importanței relative a agriculturii în economia României. Între 2009 și 2024, ponderea valorii adăugate agricole în PIB a scăzut cu 2,2 puncte procentuale – cea mai mare diminuare din Uniunea Europeană în acest interval.
Prin comparație, în 15 state membre, ponderea agriculturii în PIB a crescut. Cele mai mari majorări au fost înregistrate în Grecia (+0,9 puncte procentuale), Letonia (+0,6 pp) și Spania (+0,5 pp). La polul opus, Luxemburg și Malta au avut cele mai mici ponderi ale agriculturii în PIB în 2024, de doar 0,2%.
Scăderea
Datele arată că, deși agricultura rămâne un sector important pentru economia României, contribuția sa relativă s-a redus considerabil în ultimii 15 ani, pe fondul schimbărilor structurale din economie și al creșterii altor sectoare.
Publicația „Key figures on the European food chain – 2025 edition” oferă date esențiale la nivelul UE și permite comparații între statele membre și țările EFTA, conturând o imagine amplă asupra evoluțiilor din lanțul agroalimentar european.
.png)
