România ocupă locul 21 în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea afacerilor cultural

• În 2022, România avea 4,8% întreprinderi culturale, sub media UE de 6,3%, ocupând locul 21 din 26. Sectorul este dominat de microîntreprinderi, iar cele mai valoroase domenii sunt editarea și arhitectura. Lideri europeni: Olanda și Suedia.

Datele publicate de Eurostat pentru anul 2022 oferă o imagine detaliată asupra distribuției și performanței întreprinderilor culturale în Uniunea Europeană. Cu 2,03 milioane de astfel de întreprinderi, sectorul cultural reprezintă 6,3% din totalul firmelor din industria, construcțiile și serviciile de piață, contribuind cu 199 miliarde euro la valoarea adăugată a economiei europene de business (2,0%).

Poziția României

România se situează sub media europeană în ceea ce privește ponderea întreprinderilor culturale în totalul firmelor din economia de business.

Cu o rată de doar 4,8%, România împărtășește aceeași poziție cu Danemarca, depășind doar Bulgaria (3,1%), Slovacia (3,1%), Polonia (4,3%) și Grecia (4,7%).

Această proporție scăzută indică o subdezvoltare a ecosistemului cultural și creativ la nivel antreprenorial, în contrast cu economiile mai dezvoltate din Europa de Nord și Centrală, unde Olanda (11,0%) și Suedia (10,8%) conduc clasamentul.

Clasamentul complet al țărilor din Uniunea Europeană în funcție de ponderea întreprinderilor culturale în totalul firmelor din industria, construcții și servicii de piață în anul 2022, conform datelor Eurostat:

• Țările de Jos (Olanda) – 11,0%
• Suedia – 10,8%
• Slovenia – 8,9%
• Lituania – 8,9%
• Austria – 8,1%
• Malta – 7,9%
• Luxemburg – 7,8%
• Portugalia – 7,7%
• Finlanda – 7,5%
• Estonia – 7,4%
• Cipru – 7,3%
• Letonia – 6,9%
• Franța – 6,7%
• Italia – 6,5%
• Spania – 6,2%
• Germania – 5,9%
• Irlanda – 5,7%
• Croația – 5,5%
• Cehia – 5,3%
• Belgia – 5,1%
• România – 4,8%
• Danemarca – 4,8%
• Grecia – 4,7%
• Polonia – 4,3%
• Slovacia – 3,1%
• Bulgaria – 3,1%

Structura sectorului cultural în UE

• Activitățile creative, artistice și de divertisment concentrează cel mai mare număr de întreprinderi culturale (27,4%).
• Cele mai mari contribuții la valoarea adăugată provin din:
  • Editare (14,9%)
  • Arhitectură (14,6%)

Aceste date relevă o diversitate a modelului de afaceri în cadrul sectorului cultural, unde unele activități – deși mai puțin numeroase – pot genera o valoare economică semnificativă.

Analiza pe clase de mărime arată că sectorul cultural este puternic dominat de microîntreprinderi, adesea formate din freelanceri, ONG-uri sau firme mici:

• 78% dintre angajații din activități creative lucrau în microîntreprinderi
• 11,6% în întreprinderi mici
• 6,5% în întreprinderi mijlocii
• doar 3,9% în întreprinderi mari

Această structură are implicații importante în termeni de acces la finanțare, capacitate de inovare și reziliență economică, în special în contextul crizelor sau al schimbărilor tehnologice rapide.

Implicații pentru România

Ponderea redusă a firmelor culturale în România semnalează o nevoie acută de politici publice coerente și dedicate sprijinirii acestui sector:

• Acces la finanțare și granturi dedicate IMM-urilor culturale
• Reformarea cadrului legislativ și fiscal pentru activitățile independente și ONG-urile culturale
• Crearea de hub-uri creative și acceleratoare culturale la nivel regional
• Promovarea educației antreprenoriale în domeniile culturale și artistice

Sursa datelor: Eurostat – Cultural Enterprises 2022