Noua schemă este construită pe un cadru legislativ european și național complex, având la bază regulamentele Uniunii Europene privind ajutoarele de stat și utilizarea Fondului pentru modernizare, mecanism financiar creat pentru sprijinirea investițiilor în statele membre cu venituri mai reduse.
Prin Ordinul nr. 2.292 din 29 decembrie 2025, publicat în Monitorul Oficial nr. 20 din 14 ianuarie 2026, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a aprobat Schema de ajutor de stat Pro Infra, destinată promovării producției de materii prime, materiale și produse utilizate în proiectele de infrastructură de transport.
Programul este aliniat Directivei europene privind sistemul de comercializare a certificatelor de emisii și regulamentelor care stabilesc compatibilitatea ajutoarelor de stat cu piața internă.
Obiective
Potrivit ordinului, schema Pro Infra are ca obiectiv principal stimularea capacităților de producție interne pentru materiale și produse necesare construcției de autostrăzi, căi ferate, poduri, tunele și alte proiecte majore de transport. Prin acest mecanism, statul încearcă să reducă dependența de importuri, să scurteze lanțurile de aprovizionare și să ofere predictibilitate industriei care deservește sectorul infrastructurii.
Implementarea schemei revine Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, prin Direcția generală programe europene transport, instituție care are rolul de furnizor al ajutorului de stat. Ordinul precizează explicit că schema este anexată actului normativ și face parte integrantă din acesta, urmând să stabilească detaliile privind beneficiarii eligibili, tipurile de investiții sprijinite și condițiile de acordare a finanțării.
Ce finanțează „Pro Infra”
Schema sprijină investiții pentru dezvoltarea capacității naționale de producție a materiilor prime, materialelor și produselor necesare infrastructurii de transport, cu accent pe tehnologii moderne: eficiente energetic, cu emisii reduse și aliniate standardelor europene. Ajutorul este încadrat la art. 38 din Regulamentul (UE) 651/2014 – investiții pentru măsuri de eficiență energetică (în afara clădirilor) – și este conectat la finanțarea prin Fondul pentru modernizare.
Atenția principală: schema se adresează exclusiv investițiilor legate direct de creșterea eficienței energetice. Sunt vizate proiecte de înlocuire a instalațiilor de producție, utilajelor și echipamentelor cu alternative de generație nouă, mai eficiente, inclusiv trecerea la echipamente electrice. În plus, proiectele trebuie, de regulă, să includă instalarea unui sistem de management al energiei (EMS), capabil să monitorizeze consumul în timp real și să producă rapoarte validate prin audit energetic.
Schema exclude explicit investițiile care folosesc combustibili fosili, inclusiv gaze naturale, și nu finanțează investiții făcute doar pentru a respecta standarde UE deja în vigoare (există o excepție limitată pentru standarde adoptate, dar încă neintrate în vigoare, dacă investiția se finalizează cu minimum 18 luni înainte).
Cine poate aplica și ce proiecte sunt eligibile
Pot fi beneficiari microîntreprinderile, IMM-urile și întreprinderile mari, legal constituite, care derulează activități eligibile (pe coduri CAEN din anexa schemei) și sunt înregistrate la Registrul Comerțului în România cel târziu până la prima plată. Fiecare solicitant poate depune un singur proiect per procedură concurențială, proiect care poate include una sau mai multe locații/puncte de lucru.
Nu sunt eligibile: întreprinderile din sectoare excluse (export, agricultură primară, pescuit, anumite activități legate de produse agricole etc.), întreprinderile aflate în dificultate, firmele cu decizii de recuperare neexecutate și cele care au beneficiat de sprijin în cadrul unei scheme specifice pentru relocarea emisiilor (OUG 138/2022). În plus, beneficiarul trebuie să facă dovada casării echipamentelor vechi în cel mult 30 de zile de la recepția noilor instalații/utilaje.
Buget, plafon și durată
Bugetul total al schemei este echivalentul în lei al sumei de 200.000.000 euro, bani nerambursabili din Fondul pentru modernizare. Numărul maxim estimat de beneficiari este 80. Schema se aplică până la 30 iunie 2029, iar plățile pot continua până la 31 decembrie 2030. În fiecare procedură concurențială, ministerul stabilește bugetul alocat sesiunii, iar bugetul mediu anual nu poate depăși 150 milioane euro.
Plafonul de finanțare este clar: maximum 15 milioane euro/beneficiar (în accepțiunea de „unitate economică unică”). Intensitatea ajutorului poate ajunge până la 100% din cheltuielile eligibile, însă selecția se face competitiv.
Cum se face selecția: „cel mai mic euro/MWh economisit”
Schema introduce un mecanism de punctaj care favorizează eficiența: 90% din scor depinde de ajutorul solicitat raportat la energia economisită (euro/MWh). Cu cât subvenția cerută per MWh economisit este mai mică, cu atât punctajul crește. Restul de 10% se acordă dacă proiectul folosește energie regenerabilă produsă la nivelul beneficiarului pentru procesul de producție sau alimentarea utilajelor. Proiectele sunt ordonate descrescător după punctaj și finanțate până la epuizarea bugetului sesiunii.
Pe scurt, „PRO INFRA” încearcă să lege investițiile industriale de două obiective: producție internă pentru infrastructură și scăderea consumului energetic. Pentru companii, miza este dublă: modernizarea tehnologică și un grant consistent, dar obținut într-o competiție unde costul public per rezultat energetic devine criteriul decisiv.
.jpg)
