O astfel de situație se înregistrează în privința fondurilor din PNRR, de exemplu, în următoarele două săptămâni urmând să fie stabilite proiectele care vor rămâne în program printr-o Ordonanță de Urgență, după cum a anunțat premierul Ilie Bolojan. Acestea vor beneficia de finanțare în continuare, obiectivul fiind ca până în a doua jumătate anului viitor să se închidă.
Firmele din construcții sunt și ele beneficiare de fonduri din PNRR, așa cum este cazul celor înscrise în programul de anvelopări și panouri solare pentru locuințe.
Pe de altă parte, schema de ajutoare ConstructPlus prin care producătorii de materiale de construcții ar fi trebuit să primească ajutoare totale de 149 milioane de euro de la bugetul de stat a fost oprită, iar lista poate continua.
Printre măsurile care au afectat cel mai mult sectorul construcțiilor în ultima vreme se numără pierderea facilităților pentru salariați, majorarea TVA și a accizelor la carburanți
Impredictibilitate
Laurențiu Plosceanu, președintele Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții (ARACO), spune că impredictibilitatea a atins cote alarmante în zona politicilor publice de investiții guvernamentale, iar aceasta constituie cea mai mare problemă la acest moment.
”Intențiile declarate de suspendare unilaterală a contractelor aflate deja în execuție afectează interesele legitime ale contractorilor și subcontractorilor prin gestionarea impusă legată de conservarea lucrărilor, gestionarea garanțiilor de execuție blocate, gestionarea lanturilor de aprovizionare, gestionarea fluxurilor financiare afectate sever și nu în ultimul rand gestionarea resurselor umane și așa precare din sectorul de construcții”, a declarat pentru Termene.ro Laurențiu Plosceanu, președintele ARACO.
Acesta avertizează că efectele catastrofale asupra societăților de construcții se vor manifesta mulți ani de acum înainte.
”Practic Guvernul își sufocă unul din principalii contributori la dinamica PIB și la dezvoltarea rezonabilă a țării”, declară reprezentantul ARACO.
Dialog suspendat
Președintele ARACO atrage atenția și cu privire la relația dificilă a patronatelor din economia românească cu reprezentanții autorităților, o relație care „atinge limite de precaritate inimaginabile în urmă cu un an”.
Plosceanu spune că practic este suspendat dialogul Guvernului cu patronatele din sector, precum și cu confederațiile patronale.
”Nu vedem nici o urmă de interes din zona guvernamentală pentru a discuta cu entitățile patronale legitime și nici măcar de a răspunde la propunerile și solicitările transmise public de către noi”, arată președintele ARACO.
În ultima perioadă autoritățile au tăiat finanțarea pentru mai multe programe în cadrul măsurilor de austeritate bugetară, iar procesul încă nu s-a încheiat.
”Există o gamă largă de contracte care urmează sa facă subiectul suspendării unilaterale fie că discutam de proiecte de infrastructură, fie de proiecte edilitare și mediu, fie de proiecte social-administrative etc. Urmăriți reacțiile primarilor din țară și veți înțelege cât de gravă este situația”, spune Ploesceanu.
Competitivitatea sectorului va fi grav afectată din cauza factorilor conjuncturali și a deciziilor politice ostile investițiilor publice, iar profitabilitatea agregată a sectorului devine incertă, trage un semnal de alarmă președintele ARACO.
Proiectele din PNRR, în analiză
Premierul Ilie Bolojan a declarat marţi că în următoarele două săptămâni se va ști clar care vor fi proiectele rămase în PNRR şi pentru care se va reglementa asigurarea finanţărilor şi a fluxurilor financiare, pentru ca cea mai mare parte a acestor proiecte care sunt începute atât prin autorităţile locale, dar şi prin ministere, să poată fi continuate şi până în a doua jumătate anului viitor să fie închise.
După cum se știe, România a pierdut 7 miliarde de euro din PNRR, iar acum autoritățile încearcă să găsească surse de finanțare pentru proiectele care nu mai sunt incluse în program.
„Nu trebuie să uităm, mai avem 12 luni în care mai putem de acum încolo să finalizăm PNRR-ul. Nu mai avem luxul de acum 4 ani, de acum 5 ani, în care am vorbit foarte mult. Acum suntem în zona de implementare şi trebuie să fie punct ochit, punct lovit. Proiectele rămase trebuie să meargă înainte”, spunea în urmă cu o săptămână Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Printre programele care au încetat se numără Schema de ajutoare de stat ConstructPlus, prin care producătorii de materiale de construcții ar fi trebuit să primească ajutoare totale de 149 milioane de euro de la bugetul de stat sau Femeia Antreprenor 2024,cu finanțări de câte 40.000 euro pe proiect.
Presiune pe costuri
Sectorul construcțiilor din România a crescut puternic în ultimul deceniu, cu consolidare structurală în domenii precum real estate și inginerie. Cu toate acestea, declinurile severe din 2024 (–12,9 %) și presiunile pe costuri reprezintă provocări semnificative.
Contextul european din 2025 sugerează o potențială revenire moderată, dar succesul va depinde de politici de sprijin, adaptarea firmelor mici și valorificarea oportunităților de investiții. Eurostat evidențiază atât reziliența cât și fragilitatea unui sector esențial pentru economia României.
Aproximativ 6% – 7% din PIB-ul României provine direct din sectorul construcțiilor, adică lucrările efective de construcții (clădiri, infrastructură, amenajări). Dacă includem și sectoare conexe precum real estate, arhitectură, inginerie, contribuția totală (construction ecosystem) poate ajunge la peste 15% din PIB. Media UE pentru construcții este în jur de 5% – 6% din PIB.
În perioada decembrie 2024 – mai 2025, producția în construcții din România a oscilat puternic, marcând o scădere anuală record de –12,9% în decembrie, urmată de un salt de +36% în ianuarie, conform datelor Eurostat. Tendința s-a stabilizat ulterior, culminând cu o creștere anuală de +4,0% în mai 2025.
.png)
.png)
.png)
