Business News

Esența zilei, 30 aprilie. Ajutor de stat pentru stații de reîncărcare a mașinilor electrice. „Drill, Baby, Drill!”, varianta românească

30 aprilie 2025, de , in
Loading the Amira Audio Citește articolul...

Monitorizarea începe dimineața, de la 8.00, și va continua  din 6 în 6 ore până ora 22.00.

Statul cumpără firma de asigurări controlată anterior de un magnat moldovean și de Lukoil

Eximasig, companie controlată indirect de stat, folosește suma de aproape 40 milioane lei cu care își majorează acum capitalul social, operațiune anunțată de Profit.ro, pentru preluarea Asito Kapital. Finalizarea tranzacției este estimată în a doua jumătate a acestui an, după obținerea tuturor avizelor și autorizațiilor. Demersul marchează o premieră în industria românească a asigurărilor fiind pentru prima oară când o societate de asigurări privată urmează să fie achiziționată de către un asigurator al cărui acționar principal are capital majoritar de stat. Asito este asigurător înregistrat și supravegheat în România, înființat de grupul rus Lukoil ca asigurător intern și intrat pentru o perioadă sub controlul magnatului moldovean Veaceslav Platon, în prezent rezident în Londra.

Prognoză ING: România va rivaliza cu Austria și Suedia la economie

PIB-ul nominal al României poate depăși 700 miliarde de euro în 2034 și să se apropie de 800 de miliarde de euro în 2035. Vor fi un ritm de creștere reală de aproximativ 3% anual și o inflație medie similară. Aceste estimări ar poziționa România în competiție cu țări precum Austria și Suedia pentru top 10 economii din Uniunea Europeană, semnalează ING Bank. Totodată, nivelul de trai al românilor se va îmbunătăți semnificativ, fiind reflectat de creșterea PIB-ului pe cap de locuitor, exprimat în paritatea puterii de cumpărare (cât de mult pot cumpăra cetățenii unei țări cu venitul lor, comparativ cu cetățenii altor țări). Astfel, de la aproximativ 55% din media Uniunii Europene în 2013, România a urcat deja la aproape 80% în prezent, scrie Hotnews.ro.

Ajutor de stat pentru stații de reîncărcare a mașinilor electrice

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) se află într-o etapă incipientă a pregătirii unei scheme de ajutor de stat destinată finanțării construirii și instalării de stații de reîncărcare a mașinilor electrice pe autostrăzile și drumurile naționale din România, iar instituția ia în calcul posibilitatea de a îi taxa pe investitorii beneficiari, în faza de operare a stațiilor, fie cu o sumă fixă pe kWh-ul vândut, fie cu un procent din prețul de reîncărcare perceput de aceștia șoferilor, relevă date analizate de Profit.ro. Banii pentru ajutorul de stat vor proveni din Fondul de Modernizare al UE, alimentat cu sume rezultate din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) pe care marii emitenți sunt obligați să le cumpere, prin tranzacționarea pe piață a 2% din totalul certificatelor alocate statelor membre prin schema EU ETS pentru perioada 2021-2030.

A treia zi lucrătoare consecutivă cu prețuri negative în piața spot de energie electrică

România are a treia zi lucrătoare consecutivă cu prețuri negative în piața spot de energie electrică din România Fenomentul prețurilor negative la energie electrică, apărut și pe piața pentru a doua zi (PZU) din România în vara anului 2023, s-a manifestat până acum câteva zile exclusiv în zilele de weekend și de sărbătoare, perioade în care tradițional consumul de energie electrică este mai mic, iar producția de energie, generată în general de panourile fotovoltaice, este excesivă în raport cu consumul. Fie la noi, fie pe piața europeană de unde energia “curge” în rețeaua românească prin mecanismul de cuplare al piețelor spot. Luni însă, am avut o premieră: prima zi lucrătoare cu prețuri negative din PZU din istoria pieței de energie din România. Marți, a fost la fel și iată că și azi, miercuri, 30 aprilie, situația este identică, anunță Economica.net.

Scădere a încrederii în economia României, ramurile cele mai pesimiste

Încrederea managerilor din mediul de afaceri românesc în economia locală a scăzut în luna aprilie, după o revenire semnificativă în martie, conform indicatorului de încredere publicat în fiecare lună de Comisia Europeană (Economic Sentiment Indicator – ESI). În ianuarie, ESI scăzuse la cel mai redus nivel din ultimii patru ani, sub media pe termen lung, care a semnalat o temperare a economiei.

În ultimele luni, pe fondul consumării șocului electoral din final de 2024, încrederea în economie a revenit peste media pe termen lung, consumatorii rămânând totuși mai reticenți în a cheltui, după cum reiese din datele Comisiei și ale INS, care au semnalat o calmare a consumului, anunță Curs de Guvernare.

Ce semnale vin de la gigantul mondial Unilever, cu fabrici în România, în materie de prețuri

Gigantul mondial Unilever, care operează la Ploiești o fabrică de condimente și la Suceava una de înghețată ( Betty Ice) a raportat pentru primul trimestru al anului cea mai mică creștere a volumelor vândute din trimestrul 3 al lui 2023 încoace, când trendul a fost negativ. Potrivit ultimei raportări financare, este vorba despre un plus de 1,3% comparativ cu perioada similară a anului trecut, în condițiile în care au fost trimestre cu creșteri de până la 3,6% ( în Q3 2023), anunță Economica.net.

UE are o dependență periculoasă de China chiar și pentru cipurile low-tech

Auditorii Uniunii Europene au avertizat luni că blocul comunitar are o dependență periculoasă de China pentru microcipurile convenționale, care alimentează totul, de la autoturisme până la mașini de spălat, potrivit Politico, citat de Curs de Guvernare.

Într-un raport publicat luni, Curtea de Conturi Europeană (CCE) a avertizat că unul din trei cipuri low-tech provine din China. Avertismentul vine în contextul în care UE este „departe de a atinge” propriul obiectiv de a reprezenta 20% din lanțul valoric global al microcipurilor până în 2030 – o țintă stabilită prin Actul European privind Cipurile din 2023, care urmărește să reducă dependența blocului de regiuni străine.

Raportul este încă un semn că UE întâmpină dificultăți în reducerea unora dintre cele mai evidente dependențe de tehnologie străină pentru servicii esențiale și critice, în ciuda eforturilor de la Bruxelles de a face blocul mai „suveran din punct de vedere tehnologic.”

Jumbo a pregătit o strategie de extindere accelerată în România

Retailerul grec Jumbo a pregătit o strategie de extindere accelerată în România, planul pentru următorii ani fiind deschiderea a 1 – 2 hipermarketuri pe an, relevă datele analizate de Profit.ro. Astfel de planuri au fost acum decise și pentru Grecia (un magazin nou la fiecare 3 ani), Cipru (încă două hipermarketuri în următorii 5 ani), Bulgaria (un alt hipermarket în următorii 2-3 ani plus un magazin online în acest an), Israel (două hipermarketuri până la sfârșitul anului 2025). Grupul Jumbo deține în prezent 89 de magazine, dintre care 53 sunt în Grecia, 6 în Cipru, 10 în Bulgaria și 20 în România. Prin parteneriate, grupul are prezență cu 36 de magazine în 7 țări (Albania, Kosovo, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia, Muntenegru și Israel). În 2024, vânzările grupului au crescut cu 6,33% față de 2023, la 1,14 miliarde euro. Câștigul înainte de dobânzi, impozite, depreciere și amortizare (EBITDA) s-a ridicat la 424,55 milioane, de la 398,10 milioane de euro în 2023.

„Drill, Baby, Drill!”, varianta românească

„Drill, baby drill!” a fost un slogan de campanie al Partidului Republican din 2008, folosit pentru prima dată la Convenția Națională Republicană și exprima sprijinul pentru extinderea extracției de resurse naturale. Accentul pus de administrația americană pe resursele minerale, în special pe metalele rare folosite în sectorul IT, a pornit o cursă a proiectelor de minerit la nivel global. Chiar și Comisia Europeană a anunțat, la începutul anului, proiectele de minerit care ar putea beneficia de finanțări de miliarde de euro. Însă:

  • România a abandonat exploatarea resurselor minerale, iar depozitele de hidrocarburi, în special petrol, sunt într-un declin.
  • Minele din România nu au mai scos un gram de aur din 2016, doar cuprul mai este extras anual din subteran.
  • Industria minieră a ajuns să se limiteze la 100 de companii, dintre care doar 3 au cifre de afaceri de peste 2 milioane de euro pe an. Cupru Min, deținută de Ministerul Economiei, este cea mai importantă companie, având afaceri de peste 400 de milioane de euro în 2023.
  • În ceea ce privește extragerea hidrocarburilor din sol, nu a mai fost descoperit niciun depozit important în ultimul deceniu. Însă, depozitele offshore din Marea Neagră ar permite României să evite dependența de importuri de gaze, dacă exploatarea Neptun Deep începe până în 2030.
  • Industria minieră ar trebui să crească de la afaceri de 80 de milioane de euro în 2023, până la afaceri de un miliard de euro în 2030.

Mai multe amănunte în articolul din Curs de Guvernare.

Începe să iei decizii bazate pe date
Alege una dintre soluțiile Termene.ro