Spălarea banilor, cea mai periculoasă componentă a economiei subterane, este partea financiară de facto a tuturor infracțiunilor prin care se obține profit. Este procesul prin care infractorii încearcă să ascundă originea și posesia reală a veniturilor provenind din activitățile lor criminale (droguri, trafic de arme, materiale nucleare, jafuri, furturi de automobile, prostituție, șantaj, corupție etc.).

Fenomenul este global și provoacă serios și autoritățile din România.

„Atunci când discutăm de spălarea banilor, există două mari forme de răspundere: răspunderea contravențională și răspunderea penală. Există și alte tipuri de răspundere prevăzute în Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”, a punctat avocatul Mihai Adrian Hotca, la conferința „Prevenirea și combaterea spălării banilor. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale”, organizată de Universul Juridic.

 

Care este „algoritmul” clasic de spălare a banilor

Există trei variante infracționale, explică avocatul Mihai Adrian Hotca:

  • schimbarea sau transferul de bunuri cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;
  • ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății ori a drepturilor, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni;
  • dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri de către o altă persoană decât aceea care a comis infracțiunea din care provin bunurile, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni.

 

Cum se fabrică aparența de legalitate

Unul dintre aspectele importante îl reprezintă așa-numita „infracțiune-predicat sau infracțiune principală ‒ cu alte cuvinte, infracțiunea din care provin bunurile reciclate”, bunurile introduse în circuitul economic cărora li se dă o origine, o aparență de legalitate. „Această infracțiune principală nu este una limitativă, care să se circumscrie unui anume grup de infracțiuni”, a detaliat Hotca.

„Practic, discutăm de orice sursă infracțională. Evident că nu orice infracțiune intră aici, dar, uitându-ne în practica judiciară, am constatat că, printre cele mai întâlnite infracțiuni care reprezintă surse de spălare a banilor, întâlnim: evaziunea fiscală, faptele de corupție, contrabanda, infracțiunile informatice, delapidarea, înșelăciunea și alte infracțiuni care sunt susceptibile să producă bunuri”, a menționat avocatul Mihai Hotca.

 

19 dosare trimise în instanță și peste 1000 de informări ale ONPCSB

Ce e foarte important legat de infracțiunea-predicat, de infracțiunea principală? „Foarte important este să se stabilească existența acesteia, pentru că, dacă, de pildă, bunurile provin dintr-o activitate ilicită, dar care nu realizează conținutul unei infracțiuni, nu suntem în prezența unei spălări de bani în sens infracțional și, eventual, sigur că putem discuta de alte tipuri de răspundere”, a explicat Mihai Adrian Hotca.

„Dacă am stabilit că există o sursă infracțională a bunurilor care sunt reintroduse în circuitul economic, atunci putem spune că prima cerință, foarte importantă, a fost îndeplinită, și anume aceea să preexiste o faptă de natură infracțională, furnizoare de bunuri care sunt spălate”, a conchis profesorul de la Universitatea „Nicolae Titulescu” din București.

Prin organismul său specializat, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, au fost trimise în instanță 19 dosare, doar în 2020, și au existat peste 1.000 de informări despre posibile astfel de infracțiuni.

 

Cum eviți asocierea cu firme suspecte

După o întârziere serioasă pentru care am fost și amendați de către UE, România respectă în prezent legislația privind spălarea banilor. Ca antreprenor, ca să fii în conformitate cu aceste reglementări, e obligatoriu să verifici cine sunt acționarii direcți și indirecți ai companiilor partenere.

Dacă ai un abonament pe termene.ro, găsești aceste informații în pagina de detalii a oricărei firme pe care o verifici. În secțiunea  Beneficiari, vezi lista acționarilor care dețin peste 25% dintre acțiuni, pentru care legislația referitoare la prevenirea spălării banilor solicită transparență totală. Dacă între acești beneficiari există firme, fonduri de investiții sau orice alte organizații, atunci va trebui să continui să investighezi cine sunt beneficiarii acestor companii, cu aceeași regulă a descoperirii acționarilor care dețin mai mult de 25% dintre acțiuni.

 

TESTEAZĂ GRATUIT PLATFORMA TERMENE


Notă

Mihai Adrian Hotca este profesor universitar doctor la Universitatea „Nicolae Titulescu” din București, avocat coordonator al SCA Hotca, Neagu, Sitaru & Asociaţii și specialist în Drept penal.

 

Dacă ți se par utile informațiile de pe blogul Termene și vrei să afli când publicăm un nou articol, te poți abona la newsletterul nostru săptămânal.

Vreau să primesc newsletterul

 

Despre Termene.ro

Termene.ro este o companie înființată în anul 2014 din dorința de a permite companiilor identificarea oportunităților de afaceri și evaluarea corectă a riscurilor pentru afaceri mai prospere, oferind o platformă intuitivă și foarte ușor de utilizat. Peste 70.000 de companii folosesc platforma completă care oferă informații actualizate în timp real despre datele financiare și juridice ale firmelor din România.

Distribuie mai departe