România este lider UE la transportul de mărfuri pe apele interioare datorită Dunării

• În 2023, România s-a remarcat printr-o structură diversificată a transportului de mărfuri: drumurile domină cu 45,6%, dar țara conduce în UE la transportul pe ape interioare (18,9%) și are o pondere ridicată pe calea ferată (20,4%), peste media europeană.

Într-un peisaj european în care transportul maritim domină categoric piața de mărfuri, România păstrează un profil aparte, cu o distribuție a tipurilor de transport mai echilibrată și o prezență semnificativă a căilor de apă interioare – în special fluviul Dunărea.

Datele publicate recent de Eurostat privind structura transporturilor de mărfuri în 2023 arată o Europă în care transportul maritim este rege. În ansamblu, 67,4% din mărfurile transportate pe teritoriul Uniunii Europene (calculate în tonă-kilometri, adică luând în calcul atât cantitatea, cât și distanța) au fost deplasate pe mare.

Mult în urma sa, transportul rutier a contat pentru 25,3%, iar calea ferată pentru doar 5,5%. Căile navigabile interioare (fluvii și râuri) au reprezentat 1,6%, iar transportul aerian – nesemnificativ în ansamblu – doar 0,2%.

România: o hartă diferită a transporturilor

Prin comparație, România afișează o structură mult mai diversificată a transportului de mărfuri. Transportul rutier rămâne dominant, cu o pondere de 45,6%, dar mult sub media altor țări central-europene precum Ungaria (70,7%) sau Cehia (77,7%). Acest lucru reflectă atât infrastructura rutieră în dezvoltare, cât și dependența logistică de transportul pe șosele.

Remarcabil este procentul ridicat al transportului pe căi navigabile interioare, unde România conduce topul UE: 18,9% din totalul mărfurilor transportate. Fluviul Dunărea, principală arteră fluvială a țării, joacă aici un rol esențial, asigurând un flux important de mărfuri atât pe plan intern, cât și în relațiile comerciale cu țările riverane. Spre comparație, Olanda – cu o infrastructură fluvială celebră – are doar 11,7%, iar Bulgaria, 8,7%.

Calea ferată contribuie și ea semnificativ la transportul de mărfuri în România, cu o pondere de 20,4%, ceea ce plasează țara noastră cu mult peste media europeană (5,5%). Acest procent înalt este comparabil cu performanțele unor țări precum Austria (29,1%) sau Slovacia (30,1%), unde politica de susținere a transportului feroviar este activă de mai mulți ani.

Transportul maritim, deși esențial prin portul Constanța, este responsabil pentru 13,5% din volumul de mărfuri transportate în România. Procentul este mai mic decât media europeană de 67,4%, însă explicabil prin poziționarea geografică a țării, care nu este în mod natural dependentă de rute maritime internaționale la fel ca Portugalia, Grecia sau Cipru, unde peste 95% din transporturi se realizează pe mare.

Punctele forte ale României

Un alt element interesant îl reprezintă transportul aerian, care deși la nivelul UE are o pondere infimă (0,2%), în România ajunge la 1,6%, situându-ne printre cele șapte state membre unde acest tip de transport trece pragul de 1%. Este un semn al unui sector logistic aerian aflat în creștere, în special pentru transporturi expres sau de mare valoare.

Rezultă că:

• Este lider UE la transportul pe ape interioare, cu 18,9%.
• În timp ce Europa se bazează masiv pe transportul maritim, România își împarte logistica între șosele, calea ferată, Dunăre și transport aerian.

În contrast cu UE: cine crește, cine stagnează

În decurs de un deceniu (2013–2023), în Uniunea Europeană doar transportul rutier și-a crescut ponderea (+2,8 puncte procentuale), în timp ce transportul maritim, feroviar și cel pe apă interioară au pierdut teren. România, în schimb, pare să reziste acestei tendințe de „monopol rutier” și să-și păstreze un echilibru între mai multe forme de transport – o strategie care poate fi avantajoasă în contextul obiectivelor de sustenabilitate și eficiență energetică.

În 2023, aproximativ două treimi (67,4%) din totalul mărfurilor transportate pe teritoriul Uniunii Europene au fost transportate pe mare, dacă luăm în considerare atât cantitatea de bunuri, cât și distanța parcursă (tonă-kilometri). Transportul rutier de mărfuri a reprezentat 25,3% din total, în timp ce transportul feroviar a avut o pondere de 5,5%. Căile navigabile interioare au reprezentat 1,6% din transportul de mărfuri, iar transportul aerian a avut o cotă de doar 0,2%.

Comparativ cu anul 2013, transportul rutier a fost singura modalitate care a înregistrat o creștere a cotei de piață, urcând cu 2,8 puncte procentuale în decurs de zece ani. În același timp, transportul maritim a scăzut cu 2,0 puncte procentuale, căile navigabile interioare cu 0,6 puncte procentuale, iar transportul feroviar cu 0,2 puncte procentuale.

Transportul maritim este preferat în UE

În 15 dintre cele 22 de state membre ale UE care au ieșire la mare, transportul maritim a fost principala formă de transport al mărfurilor, iar în 10 dintre acestea, transportul maritim a reprezentat peste 70% din totalul transportului de mărfuri. În Portugalia (98,2%), Cipru (96,5%) și Grecia (96,4%), peste 95% din mărfuri au fost transportate pe mare.

În același timp, peste 70% din toate mărfurile au fost transportate pe șosele în Luxemburg (84,5%), Cehia (77,7%) și Ungaria (70,7%).

Proporții ridicate ale transportului feroviar de mărfuri au fost înregistrate în Lituania (31,7%), Slovacia (30,1%), Austria (29,1%) și Slovenia (27,1%).

Transportul aerian a reprezentat cel puțin 1% din totalul transportului de mărfuri în doar 7 țări, printre care România (1,6%), Luxemburg (1,5%), Ungaria și Lituania (câte 1,3% fiecare), înregistrând cele mai mari ponderi la nivelul UE.