Studiul este în special relevant pentru România în actualul context economic, în care rolul investițiilor ca motor de creștere PIB devine tot mai important, pe fondul încetinirii consumului. Pentru 2025, prognoza oficială arată că formarea brută de capital fix (investițiile publice și private) ar urma să asigure 1,6 pp din creșterea economică de 2,5% din PIB, în condițiile în care în 2024 contribuția investițiilor a fost negativă (-0,4pp).
Studiul a analizat ratele macroeconomice de rentabilitate ale investițiilor publice și private în 18 economii avansate între 1965 și 2019, utilizând metodologia Vector Autoregressive (VAR) – un model statistic utilizat în analiza seriilor temporale pentru a descrie interacțiunile dintre mai multe variabile economice sau financiare care evoluează în timp.
„Scopul nostru a fost să evaluăm cum investițiile publice și private contribuie la creșterea economică și să evaluăm efectele de tip crowding-in (concept economic care se referă la situația în care investițiile publice stimulează investițiile private, contribuind astfel la o creștere economică mai mare, n.r.) și crowding-out (fenomenul în care investițiile sau cheltuielile publice reduc sau descurajează investițiile private; când guvernul își finanțează cheltuielile prin creșterea împrumuturilor publice, acest lucru poate duce la o creștere a ratelor dobânzilor și, astfel, la o reducere a disponibilității capitalului pentru sectorul privat, n.r.) pe care aceste investiții le exercită unele asupra altora”, susțin autorii.
Ce a decis Bruxelles-ul într-un caz în care Spania fusese obligată la 100 de milioane de euro
O decizie a Comisiei Europene, luată după o investigație, poate fi un precedent și pentru România, în situațiile în care investitorii din energia regenerabilă care au dat statul român în judecată la curțile internaționale de arbitraj vor câștiga din procese. Spania este într-o asemenea situație: a pierdut un proces în care are de plată peste 100 de milioane de euro unui investitor care s-a considerat nedreptățit de aplicarea unei scheme de sprijin modificate între timp, iar Comisia a transmis clar: nu trebuie să plătească, iar dacă a plătit ceva, trebuie să recupereze sumele, anunță Economia.net.
Este vorba despre un caz care a ajuns la Curtea Internațională de Arbitraj de pe lângă Banca Mondială (ICSID) încă din anul 2013. Doi investitori în regenerabile, Infrastructure Services Luxembourg S.à.r.l. și Energia Termosolar B.V (foste Antin Infrastructure Services Luxembourg S.à.r.l. și Antin Energia Termosolar B.V.) au ajuns în arbitraj la ICSID cu Guvernul Regatului Spaniei, solicitând plata de daune pentru că a fost modificată o schemă de sprijin pentru producătorii de energie regenerabilă.
Tarifele Trump provoacă un tsunami deflaționist pornit dinspre China spre Europa
O lege nu poate avea efectul scontat dacă ea nu poate fi aplicată sau dacă sunt posibilități să fie ocolită cu ușurință. Acest lucru se aplică și în impozitelor. Un nivel ridicat de taxare devine ineficient atunci când se găsesc jurisdicții alternative cu taxe mai mici. Persoanele fizice și firmele pur și simplu ocolesc cota ultra-înaltă de impozitare trecând la o jurisdicție cu fiscalitate mai scăzută, un fenomen cunoscut sub numele de optimizare fiscală, arată într-o analiză Dhaval Joshi, chief strategist la BCA Research, companie de consultanță pentru investiții globale, analiză citată de Curs de Guvernare.
Optimizarea tarifară este același concept aplicat în cazul taxelor vamale. Un tarif ultra-înalt pentru China devine ineficient atunci când există alternativa unor țări cu tarife mai scăzute care tocmai au fost scutite de tarifele reciproce ridicate ale lui Trump.