Anul 2025 în cifre
Institutul Național de Statistică (INS) a publicat recent datele despre inflația pentru decembrie 2025, care a urcat la 9,7%, de la nivelul de 6,6% din decembrie 2024. La nivelul întregului an 2025, INS a calculat o inflație medie de 7,3%, comparativ cu 5,6% în 2024.
În mod tradițional, INS segmentează inflația în funcție de trei categorii principale: mărfurile alimentare, mărfurile nealimentare și serviciile. Cele mai mari scumpiri din 2025 le-au avut serviciile (8,3%), urmate de mărfurile nealimentare (7,2%) și mărfurile alimentare (6,8%).
Deși tendința de creștere a inflației era previzibilă, amplitudinea ei a depășit estimările inițiale, fiind alimentată de doi factori majori care s-au transmis în costurile de producție și, implicit, în prețurile finale de la raft – creșterea cotei TVA și liberalizarea completă a prețurilor la energie.
În același timp, cele mai recente date publicate de INS arată că, în perioada ianuarie-noiembrie 2025, salariul mediu net la nivel național a fost de 5.502 lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 5,9% comparativ cu salariul mediu net național de 5.197 lei din 2024, calculat de Termene ca medie aritmetică a salariilor medii nete lunare.
Cu alte cuvinte, în 2025, inflația a crescut într-un ritm mai alert (7,3%) decât salariul mediu net la nivel național (5,9%), ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a scăzut cu aproximativ 1,3%.
Spre comparație, minusul din 2022 a fost de 1,6%, determinat atunci de o inflație record determinată în principal de criza din energie și războiul din Ucraina și parțial de recuperarea post-pandemie.
Inflația a crescut puternic după pandemie
Pe parcursul ultimilor 10 ani, datele analizate de Termene arată că inflația a crescut cu 53%, în timp ce salariul mediu net s-a majorat cu 115,8%. Astfel, veniturile populației au crescut într-un ritm de 2,2 ori mai alert decât prețurile.
Cu toate acestea, o analiză detaliată a perioadei de 10 ani scoate în evidență o evoluție asimetrică a celor doi parametri.
Pe de o parte, România a înregistrat în 2016 o scădere a prețurilor cu 1,6%, pentru ca până în 2021 inflația anuală să fie formată dintr-o singură cifră. Astfel, inflația cumulată în perioada 2016-2021 a fost de 15,9%.
Pe de altă parte, salariul mediu net anual a crescut cu 69% între 2016 și 2021, de la 1.848 lei la 3.099 lei, în special datorită creșterilor anuale cu cel puțin 13% din perioada 2016-2019.
Prin urmare, dacă scoatem din calcul anii de inflație ridicată 2022 și 2025 și anii de expansiune economică 2023 și 2024, salariile au crescut de aproximativ 4,3 ori peste inflație, raportul fiind aproape dublu față de cel din întreaga perioadă 2016-2025.
În perioada pandemiei (2020-2021), marcată de o reducere drastică a activităților economice, creșterea salariului mediu net s-a înjumătățit, însă chiar și în acest context a fost mai mare decât rata anuală a inflației.
Anul 2022 a marcat însă o schimbare importantă: inflația a crescut într-un ritm alert la 13,8% pe fondul creșterilor puternice de prețuri la mărfurile alimentare (+15,7%), mărfurile nealimentare (+14,7%) și, într-o măsură mai mică, la servicii (+7,8%), în timp ce salariul mediu net a crescut într-un ritm mai lent, cu 12,2%, la 3.974 lei. Practic, în anul în care au fost eliminate restricțiile impuse în martie 2020, puterea de cumpărare a populației a scăzut.
Au urmat doi ani consecutivi în care inflația a scăzut într-un ritm alert, la 10,4% în 2023 și apoi la 5,6% în 2024, perioadă în care salariul mediu net a crescut mai mult decât inflația, cu 15,3% și, respectiv, 13,4%.
Lucrurile s-au schimbat însă din nou în anul recent încheiat, care a marcat o nouă scădere a puterii de cumpărare, pe baza creșterii salariului mediu net într-un ritm mai lent decât inflația. De altfel, avansul de 5,9% din 2025 a fost cea mai mică creștere procentuală a salariului mediu net din ultimul deceniu, în condițiile în care în 7 dintre cei 10 ani analizați creșterea procentuală a salariului a fost formată din două cifre.
Ce a „cântărit” cel mai greu
Datele agregate de pe parcursul ultimului deceniu arată că mărfurile alimentare au suferit cele mai mari creșteri de prețuri, însă acest lucru are ca explicație majorările semnificative din anii 2022 (+15,7%) și 2023 (+14,9%).
Practic, în acești doi ani, inflația cumulată a mărfurilor alimentare a fost de 30,6%, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din inflația cumulată pe acest segment într-un deceniu, de 57,3%.
La rândul lor, mărfurile nealimentare au crescut cumulat cu 52,7%, însă în anumiți ani au existat deosebiri majore comparativ cu mărfurile alimentare. De exemplu, inflația mărfurilor nealimentare a fost de aproape două ori mai mare decât inflația mărfurilor alimentare în 2018, 2021 și 2024, dar de aproximativ două ori mai mică în 2017 și 2023.
O discrepanță majoră s-a petrecut și în 2020, când mărfurile nealimentare s-au scumpit cu numai 1%, comparativ cu creșterea cu 4,8% a mărfurilor alimentare. O explicație pentru această situație este că restricțiile de circulație din 2020 au afectat vânzările de produse nealimentare care nu reprezentau o necesitate sau o urgență pentru cumpărători.
Între timp, serviciile au avut o inflație mult mai predictibilă dar și mai scăzută în 10 ani, de 47,5%. După ce în 2016 și 2017 a existat chiar o deflație cu 0,8%, inflația pentru această categorie s-a menținut în intervalul 2,5%-3,9% în perioada 2018-2021.
Ultimii patru ani au adus însă creșteri majore și la acest capitol, cu un record de inflație de 11,3% la nivelul anului 2023. În ceilalți trei ani, inflația la servicii a oscilat practic între 7,8% și 9%, un ritm de aproape trei ori mai ridicat comparativ cu perioada de până în 2021.
Deși în ultimul deceniu salariul mediu net a crescut de peste două ori mai rapid decât inflația, anul trecut raportul s-a inversat pentru prima oară în ultimii trei ani, 2025 fiind anul în care economia a „decontat” ajustările fiscale și scumpirile la energie și care a readus consumul într-un dezechilibru înregistrat ultima dată în 2022.
.png)
