Raportul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene privind întârzierile în absorbția bugetului de 70 de miliarde de euro din fondurile europene

România are la dispoziție peste 70 miliarde euro prin PNRR și politica de coeziune, însă întârzierile în reforme cheie pun în pericol absorbția fondurilor. Termenele sunt stricte, iar 700 milioane de euro din cererea 3 PNRR sunt deja suspendați. Miza este uriașă, iar timpul, limitat.

Absorbția fondurilor europene rămâne una dintre principalele mize ale guvernului interimar, după cum a subliniat ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș, în cadrul recentei conferințe de presă.

Într-o perioadă de tranziție politică, cu un guvern limitat constituțional în acțiuni, implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a programelor din politica de coeziune se confruntă cu o presiune enormă: respectarea termenelor impuse de Comisia Europeană și maximizarea absorbției celor peste 70 de miliarde de euro alocate.

Buget de 44 de miliarde de euro

În ceea ce privește stadiul fondurilor din politica de coeziune aferentă perioadei 2021-2027, ministrul Boloș a precizat că România are de gestionat un buget total de 44 de miliarde de euro, incluzând cofinanțarea națională de 14 miliarde de euro.

Aceste fonduri susțin proiecte de infrastructură rutieră, feroviară și de dezvoltare regională, iar termenul limită pentru cheltuirea lor este 31 decembrie 2029. Până la finalul lunii mai, guvernul a transmis aplicații de plată încărcate cu sume de 1,8 miliarde de euro, care urmează a fi rambursate de Comisia Europeană până în iulie.

În ceea ce privește absorbția fondurilor din PNRR, Marcel Boloș a insistat asupra complexității acestui mecanism. Din totalul de 28,1 miliarde de euro, 14,9 miliarde provin din împrumuturi, iar 13,1 miliarde din granturi nerambursabile.

Cererea nr. 3 de plată din PNRR nu va fi achitată integral

Cererea de plată numărul 3, în valoare de 2 miliarde de euro, va fi onorată parțial de Comisie – doar 1,3 miliarde vor fi deblocați, restul fiind suspendați din cauza nerealizării a trei jaloane: operaționalizarea AMEPIP, numirea administratorilor la companiile energetice și reforma pensiilor speciale.

În acest context, Marcel Boloș a fost întrebat despre progresele renegocierii PNRR.

Ministrul a explicat că obiectivul imediat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene este finalizarea negocierilor tehnice până la sfârșitul lunii mai, urmând ca, în iunie, Comisia Europeană să discute propunerile în comisiile de specialitate, iar decizia oficială să fie luată în iulie.

Cererea de plată nr. 4 este în valoare de 5,7 miliarde de euro

Acest calendar este crucial pentru ca România să poată depune cererea de plată numărul 4, estimată la 5,7 miliarde de euro.

În privința proiectelor care vor fi eliminate sau modificate în cadrul renegocierii, ministrul a fost rezervat.

Înțelepciunea strategică, a spus el, este de a nu face publice aceste modificări până la finalizarea discuțiilor cu Bruxelles-ul, pentru a proteja poziția de negociere a României. Cu toate acestea, el a precizat că principala condiție impusă de Comisie este ca investițiile rămase în PNRR să fie finalizate până la 31 august 2026.

Proiectele care nu se încadrează în acest termen vor fi transferate, probabil, spre finanțare din alte surse, cum ar fi bugetul de stat sau politica de coeziune.

Termenul de șase luni pentru rezolvarea problemelor

În ceea ce privește riscurile asociate nerespectării jaloanelor, Boloș a arătat că termenul de 10 iunie, când se va face plata aferentă cererii 3, marchează începerea unei perioade de 6 luni pentru remedierea acestor neîmpreliniri. Astfel, deciziile privind AMEPIP, numirea administratorilor și finalizarea legii pensiilor speciale trebuie luate până la sfârșitul anului.

În privința infrastructurii educaționale și de sănătate, ministrul a recunoscut existența unor proiecte cu risc ridicat de în prezintă în cadrul PNRR.

Totuși, a dat asigurări că, în cazul în care acestea nu mai pot fi finanțate din PNRR, vor beneficia de resurse din bugetul național sau din alte programe europene. „Nu ne permitem să pierdem aceste investiții strategice”, a afirmat Boloș, cu referire la campusurile duale, spitalele regionale sau institutele oncologice.

Prelungirea PNRR

În ceea ce privește posibilitatea prelungirii PNRR, ministrul a explicat că, deși Parlamentul European a sugerat extinderea termenului cu 18 luni, Comisia Europeană nu susține această variantă, invocând dificultățile legate de obținerea acordului unanim al statelor membre. Prin urmare, soluția pragmatică este accelerarea implementării proiectelor în termenii actuali.

Ministrul a subliniat că întreaga arhitectură instituțională trebuie mobilizată pentru a susține coordonatorii de reforme și beneficiarii finali. „Este o oportunitate istorică pentru modernizarea României. Nu vom mai avea o astfel de alocare financiară”, a spus Marcel Boloș, adăugând că prioritatea guvernului este evitarea oricărei pierderi de fonduri.

În concluzie, gestionarea fondurilor europene – fie prin PNRR, fie prin politica de coeziune – este o cursă contra cronometru în care succesul va depinde de coerența deciziilor politice, capacitatea administrativă și eficiența implementării la toate nivelurile. Răspunderea este uriașă, dar la fel este și potențialul de transformare structurală a economiei românești.