Business News

Lipsa de predictibilitate încurcă mediul de afaceri din România. 14 modificări fiscale au fost, până acum, în 2025

30 mai 2025, de , in
Loading the Amira Audio Citește articolul...

Panica generată de fiscalitate și impredictibilitate este reală în multe business-uri, care au sistat investițiile și așteaptă să vadă ce se va întâmpla în perioada următoare, după numirea unui nou Guvern. Părerea generală este că se va majora TVA, dar și alte impozite, mai mult ca sigur, undeva de la 1 iulie, pentru că sunt cele mai rapide metode de a aduce bani la buget. În aceste condiții, mulți oameni de afaceri au ajuns chiar

să-și pună întrebarea dacă mai are rost să se chinuie în business pentru un câștig de 10-12%, când dobânzile la titlurile de stat, de exemplu, sunt la 8%.

Panică în rândul antreprenorilor

Marcel Vulpoi, co-fondator al firmei Vulpoi & Toader Management (VTM), companie lider de piață pe segmentul de servicii integrate de contabilitate şi consultanţă de business care lucrează cu peste 600 de firme, descrie foarte simplu starea de spirit instaurată în rândul antreprenorilor din România, la acest moment: panică.

„În unele business-uri panica generată de fiscalitate și impredictibilitate este reală, sunt business-uri care sunt foarte sensibile la preț și orice impact, orice presiune de natură fiscală poate afecta dramatic business-ul”, a declarat pentru Termene.ro Marcel Vulpoi.

Incertitudinile sunt nu doar pe plan local, ci și la nivel mondial, unde ultimele vești venite dinspre SUA nu sunt deloc de bun augur.

„Uitați-vă și la nivel mondial, cu aceste taxe pe care le transmit diferite guverne, gândiți-vă că nu este amuzant dacă ești importator din Statele Unite să vezi la televizor că s-ar putea să ai în plus 50% cost de achiziție, aceasta poate fi o oarece problemă…și, sigur, fiscalitatea românească, faptul că noi nu știm probabil ce se va întâmpla de la 1 iulie, adică orice măsuri se vor lua, se va întâmpla de la 1 iulie. Din păcate, toate aceste măsuri pe care le ia statul se reflectă în costurile administrative …eu aș vota Guvernul care să spună: nu facem nimic șapte ani, nu modificăm nimic, șapte ani ne angajăm că nu modificăm nimic, vă creez cadrul, dar nu facem nimic”, mărturisește Vulpoi.

Provocări multe

În contextul actual, cu provocări la tot pasul, numeroase firme au sistat investițiile și așteaptă să vadă cae vor fi deciziile guvernanților în perioada următoare, mai ales în ceea ce privește taxele și impozitele, marea necunoscută a momentului.

„În primul rând, toate provocările din vremea aceasta i-au determinat pe majoritatea oamenilor să se oprească, foarte mulți au făcut acest lucru, n-au mai investit neapărat, n-au mai ieșit din casă ca să nu cheltuie bani, pentru că au zis că cine știe ce se întâmplă etc. O altă mare provocare este legată de finanțare, accesul la finanțare este destul de scump, din păcate, și lumea este cumva refractară la a accesa finanțări. Și sigur că deja este un clișeu, tot ceea ce înseamnă partea de contabilitate, fiscalitate, predictibilitate”, afirmă Vulpoi.

14 modificări fiscale, în 2025

Oricum am da-o, până la urmă, temerile sunt pe deplin justificate, dacă ne gândim că 2025 a venit cu un număr mare de modificări fiscale și cel mai probabil vor mai fi și altele în lunile următoare.

„Am făcut un rezumat și sunt 14 puncte. modificări, pe care firmele trebuie să le facă, este SAF-T, este TVA care intră în curând, toate aceste lucruri, totul se schimbă…. Uitați-vă ce se întâmplă și acum cu TVA, nu se știe ce măsuri se vor lua…(…) este simplă treaba, trebuie bani pe termen scurt, de unde îi iei? Ce impozitezi? Munca? Păi am înnebunt? Deja plătești 42% din salariu, din taxe…ce mai impozitezi? Ori TVA, ori impozitul pe profit, celebra cotă unică, ambele sunt exemple nepopulare, dar trebuie bani repede”, declară Vulpoi.

În același timp, în condițiile în care dobânzile la titluri de stat se ridică undeva la 8%, există antreprenori care chiar își pun problema dacă mai are rost să se chinuie în business pentru un câștig de 10-12% într-un climat economic și fiscal marcat de incertitudine.

„Oamenii spun nu mai bag bani…mai bine stau eu liniștit, statul român dă niște dobânzi superatractive pentru banii pe care îi ții acolo, decât să câștig 10-12% într-un business, mai bine iau eu 8% și stau liniștit, cam aceasta este gândirea”, mai spune Vulpoi.

TVA, mărul discordiei

Președintele ales, Nicușor Dan, a declarat de mai multe ori că nu este necesară creșterea TVA, ci reducerea cheltuielilor pentru a soluționa problema deficitului bugetar.

Pe de altă parte, președintele PNL, Ilie Bolojan, a admis, miercuri, la finalul discuțiilor pe care liberalii le-au avut la Cotroceni că „este posibil” ca viitorul guvern, indiferent care va fi acesta, să fie nevoit să crească „anumite taxe și impozite”, dat fiind situația actuală complicată.

„Suntem într-o situație complicată, avem un deficit bugetar mare, care se apropie de cel de anul trecut și pe care nu-l mai putem duce în această formă. Avem o creștere accelerată a datoriilor. În acest ritm, la începutul anului viitor, vom depăși o îndatorare mai mare de 60% (din PIB).. (…) Avem venituri, astăzi, importante, care nu sunt încasate şi e nevoie să creștem cota de încasare a acestor venituri și, de asemenea, este posibil ca, în acest complex de măsuri (ce trebuie adoptate – n.r.), să fim nevoiți să creștem taxe şi impozite”, a declarat Bolojan.

De cealaltă tabără, oamenii de afaceri îi cer președintelui României, Nicușor Dan, să nu se axeze pe creșterea taxelor pentru scăderea deficitului și să aibă în vedere măsuri precum cheltuirea responsabilă a banului public, tăierea cheltuielilor inutile, reducerea evaziunii fiscale și absorbția fondurilor europene.

Deficitul – asumări

Guvernul și-a asumat față de autoritățile de la Bruxelles o reducere a deficitului bugetar de la 9,3% la 7% din PIB. Nicușor Dan, președintele ales al României, vorbește însă de 7,5%, o țintă realistă, așa că toate planurile inițiale ar putea fi date peste cap.

În 2025, România trebuie să reducă deficitul bugetar cu 1,7% din PIB, adică 23 miliarde lei, exclusiv prin măsuri fiscale. Angajamentul este asumat prin PNRR, iar reforma fiscală este condiție esențială pentru evitarea sancțiunilor UE. Deficitul bugetar al României pentru anul 2024 a fost de 9,3% din PIB, conform metodologiei ESA (standardul european), reprezentând cel mai mare deficit din Uniunea Europeană în acel an. Această valoare a depășit semnificativ ținta inițială de 7,9% stabilită în planul fiscal convenit cu Comisia Europeană.

În primele patru luni din 2025, deficitul bugetar al României a fost de 2,95% din PIB, comparativ cu marja de 3,25% din PIB în perioada similară a anului trecut, după cum a comunicat Ministerul Finanțelor.

Începe să iei decizii bazate pe date
Alege una dintre soluțiile Termene.ro