Antreprenorii pot obține finanțări nerambursabile de maximum 100.000 de euro pentru afaceri neagricole în mediul rural, printr-o nouă schemă de fonduri europene care urmează să înceapă în anul 2023, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială (PIDS). Organizațiile non-guvernamentale și instituțiile publice vor fi administratori de grant și vor lucra cu antreprenorii care vor să deruleze o afacere socială în mediul rural. În total, MIPE preconizează că vor fi înființate 735 de afaceri sociale la sate.

Reprezentanții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a anunțat că scos în dezbatere publică prima variantă a proiectul de ghid al solicitantului pentru apelul „Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural”, din cadrul Programului Incluziune și Demnitate Socială (PIDS) 2021-2027.

Despre program

Programului de finanțări are buget total de 109,46 milioane de euro. Din acest buget se vor finanța proiecte mari, de minimum 201.000 euro fiecare, din care finanțarea maximă nerambursalbilă este de 100.000 de euro. Proiectele pot fi derulate de o serie de organizații și instituții, ca administratori de schemă de grant.

În cadrul acestor proiecte, ce vor dura până la 30 de luni, vor fi recrutați viitori antreoprenbori sociali, care vor trece prin cursuri de business și profesionale și în final doar o parte dintre ei vor primi granturi de maximum 100.000 de euro fiecare pentru a-și deschide afaceri sociale în mediul rural.

Buget pentru toate județele

Din proiectele mari, 70% din bugete trebuie să se împartă antreprenorilor sociali, sub forma subvențiilor de 100.000 de euro.

Banii vor fi disponibili în toată țara, în mediul rural, inclusiv în satele din județul Ilfov.

Alocarea financiară a acestui apelului de proiecte este de 109.467.647 euro din care:

104.917.647 de euro aferenți regiunilor mai puțin dezvoltate (Centru; Sud Muntenia; Sud Vest Oltenia; Sud Est; Nord Est; Nord Vest și Vest) cu o alocare din partea Fondului Social European Plus de 89.180.000 euro (85%) și o alocare din partea bugetului de stat de 15.737.647 de euro (15%).

4.550.000 de euro aferenți regiunii mai dezoltate (București-Ilfov) cu o alocare din partea Fondului Social European Plus de 1.820.000 euro (40%) și o alocare din partea bugetului de stat de 2.730.000 de euro (60%).

Din acești bani vor fi finanțate proiectele mari, de minimum 201.000 euro fiecare. Valoarea maximă a proiectelor nua fost încă stabilită în prima variantă de proiect de ghid. Probabil că va fi tot de 3 milioane de euro, ca și la finanțarea PEO pentru mediul urban.

Minimum 70% din buget va fi folosit pentru granturile de câte 100.000 EUR care vor fi acordate ulterior antreprenorilor sociali, în cadrul proiectelor mari. Restul de 30% din buget va putea fi folosit pentru activități nesubsumate schemei de grant.

Mai reamintim, așa cum am mai scris în această știre, în cadrul acestui program nU vor putea fi finanțate întreprinderi sociale agricole din aceste fonduri, deși se adresează mediului rural.

Solicitanții

Și în acest caz, solicitanții eligibili, care vor depune și vor derula proiectele mari, ca administratori de grant vor putea fi:

a) entități ale economiei sociale, rețele, uniuni, federații din sectorul economiei sociale;
b) entități relevante, respectiv: furnizori de formare profesională autorizaţi publici şi privaţi, furnizori de servicii de ocupare acreditați publici și privați, furnizori de servicii sociale, organizaţii sindicale şi organizații patronale, asociaţii profesionale, camere de comerț și industrie, ONG-uri;
c) autoritati publice centrale sau locale, doar în calitate de parteneri, în parteneriat cu toate categoriile de entitati eligibile mentionate la lit a) si b) de mai sus.

Granturile de câte 100.000 EUR pentru grupul-țintă

După ce autoritatea de management de la MIPE va selecta organbizațiile câștigătoare, acestea vor trece la impementarea proiectelor lor și vor selecta așa-numitul grup țintă.

Grupul-țintă este format din:

Persoane care doresc să înființeze întreprinderi sociale în mediul rural. O parte dintre aceste persoane vor primi ajutoarele de minimis de maximum 100.000 EUR.

Persoane vulnerabile din mediul rural. Acestea vor putea fi angajate în firmele înființate de antreprenorii sociali.

Viitorii antreprenori sociali vor trece prin cursuri de antreprenoriat, timp de cel puțin 12 luni, și vor fi ajutați să-și întocmească planurile de afaceri, în cadrul proiectelor mari.

Ulterior, administratorii de grant vor selecta antreprenorii sociali cărora le vor acorda granturile de maximum 100.000 de euro penru a-și finanța întreprinderile sociale în mediul rural. În total, MIPE preconizeazî că vor fi înființate 735 de afaceri sociale la sate.

Pentru înființarea de întreprinderi sociale valoarea sprijinului financiar acordat în cadrul acestei scheme va fi de maximum 100.000,00 Euro/întreprindere. Pentru fiecare întreprinderi socială înființată în cadrul proiectului, persoana din grupul țintă care înființează întreprinderea socială trebuie să asigure o cofinanțare proprie de minimum 10% din valoarea sprijinului financiar primit. Cofinanțarea poate fi asigurată în bani sau în natură.

Administratorul de schemă de antreprenoriat social va acorda punctaj suplimentar planurilor de afaceri care prevăd o cofinanțare proprie mai mare de 10% din valoarea sprijinului financiar primit.

Pentru a putea primi banii, antreprenorii sociali vor trebui să angajeze cel puțin 4 persoane vulnerabile în cadrul proiectelor.

Proiectul poate fi îmbunătățit cu recomandări până pe 25 mai

Până la data de 25 mai 2023, puteți trimite propuneri de îmbunătățire a ghidului pe adresa de email: [email protected].

Ulterior, MIPE va scoate ghidul final și va deschide apelul de proiecte în sistemul electronic MySMIS2021, pentru organizațiile care vor fi desemnate administratori de grant.

Proiectele mari, de minimum 201.000 EUR fiecare

Se preconizează că organizațiile și instituțiile eligibile pentru a deveni administratori de granturi vor putea depune proiecte în sistemul informatic MySMIS202 în perioada 10 iunie 2023, ora 16.00 – 10 august 2023, ora 16.00.

Condiții pentru întreprinderile sociale

Ajutoarele de minimis NU se vor acorda următoarelor categorii de întreprinderi sociale:

  • a) ajutoarelor acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectoarele pescuitului și acvaculturii, reglementate de Regulamentul (CE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1184/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului;
  • b) întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, astfel cum sunt enumerate în Anexa 1 a Tratatului CE;
  • c) întreprinderilor care-și desfășoară activitatea în sectorul transformării și comercializării produselor agricole, prevăzute în Anexa nr. 1 a Tratatului CE, în următoarele cazuri:
    – atunci când valoarea ajutorului este stabilită pe baza prețului sau a cantității produselor în cauză achiziționate de la producătorii primari sau introduse pe piaţă de întreprinderile în cauză;
    – atunci când ajutorul este condiţionat de transferarea lui parţială sau integral către producători primari.
  • d) pentru activităţile legate de export către ţări terţe sau către state membre, respectiv ajutoarele legate direct de cantităţile exportate, ajutoarele destinate înfiinţării şi funcţionării unei reţele de distribuţie sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export;
  • e) pentru activitățile condiționate de utilizarea preferențială a produselor naţionale față de cele importate;
  • f) pentru activitățile pentru achiziţia de vehicule de transport rutier de mărfuri.

Care sunt întreprinderile sociale

Conform Legii nr. 219/2015 privind economia socială, pot fi întreprinderi sociale:

  • a) societăţile cooperative care funcţionează în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, cu modificările ulterioare;
  • b) cooperativele de credit, care funcţionează în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare;
  • c) asociaţiile şi fundaţiile, care funcţionează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare;
  • d) casele de ajutor reciproc ale salariaţilor, care funcţionează în baza Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor şi al uniunilor acestora, republicată;
  • e) casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, care sunt înfiinţate şi funcţionează în baza Legii nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, cu modificările şi completările ulterioare;
  • f) societăţile agricole, care funcţionează în baza Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare;
  • g) cooperativele agricole care funcţionează în baza Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
  • h) orice alte categorii de persoane juridice, indiferent de domeniul de activitate, care respectă, conform actelor legale de înfiinţare şi organizare, cumulativ, definiţia şi principiile economiei sociale.

Statutul de întreprindere socială se recunoaște prin dobândirea unui atestat de întreprindere socială, în conformitate cu Legea nr. 219/2015 privind economia socială.

Persoanele juridice de drept privat, prevăzute mai sus, pot solicita un atestat de întreprindere socială, dacă actele de înființare și funcționare conțin prevederi prin care se demonstrează faptul că:

– acţionează în scop social şi/sau în interesul general al comunităţii;
– alocă minimum 90% din profitul/excedentul realizat scopului social şi rezervei statutare;
– se obligă să transmită bunurile rămase în urma lichidării către una sau mai multe întreprinderi sociale;
– aplică principiul echităţii sociale faţă de angajaţi şi administratori asigurând niveluri de salarizare/remunerare echitabile, între care nu pot exista diferenţe care să depăşească raportul de 1 la 8.

Grad mare de sărăcie în mediul rural

Conducerea Asociației Comunelor din România (ACoR) a făcut în ultimii ani mai multe solicitări guvernelor să găsească metode de a susținere afacerile din mediul rural. „87,5% din teritoriul României este sat. De aceea, dezvoltarea economică a comunelor despre care vorbește toată lumea este imposibilă fără mediul rural”, susține și Emil Drăghici, președintele ACoR.

Din datele obținute de la Registrul Comerțului, reiese că, în mare parte din satele din România, peste 70% din firme din mediul rural sunt din trei domenii de activitate: agricol, comerț (magazinele din sate) și construcții – amenajări interioare (muncitorii care lucrează la blocurile și clădirile de biruri din marile orașe).

Diferențe apar doar în comunele în care zonă predispune la un alt profil de activitate principală decât agricultura, cum sunt satele de munte unde se poate practica turismul sau sate în care prelucrarea lemnului este o tradiție.

Altfel spus, sătenii nu au prea multe oportunități de a deschide afaceri variate în afară de agricultură și puținele localități cu specific turistic, forestier etc.

Termene.ro a verificat firmele din două sate pentru a vedea tipul de afaceri desfășurate în mediul rural. Este vorba de satul Șomeșeni, comuna Apa, județul Satu Mare, localitate în care profilul agricol este redus. Apoi, ne-am oprit la satul Studinița, din comuna Studina, județul Olt, localitate cu profil agricol.

În satul Studinția sunt active 11 firme, dintre care șapte au un profil agricol, iar restul de patru SRL-uri realizează activități de comerț baruri și magazine sau de amenajări interioare.

În satul Someșeni, din cele patru firme active, trei sunt din domeniul prelucrării lemnului și una din domeniul construcțiilor.

„Localitățile rurale situate în zone periurbane sau turistice înregistrează evoluții demografice pozitive, determinate în special de mișcarea migratorie urban-rural. De cealaltă parte, în localitățile izolate, dar și în cele aflate la distanțe de peste 30 km de centre urbane, se înregistrează evoluții demografice negative”, explică reprezentanții Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Institutul Național de Statistică estimează, în varianta medie – cea mai plauzibilă asupra evoluției populației, că populația rezidentă a României în mediul rural la orizontul anului 2060 va fi de 6.141.500 locuitori, reprezentând o scădere cu 2.930.700 persoane sau 32,3% între 2017 și 2060.

Despre Termene.ro

Dacă tot sunteți aici, Termene.ro vă recomandă să vă abonați la newsletterul Cafeaua de la 7, care vă oferă ocazia să citiți tot ce s-a întâmplat important în ziua precedentă. Newsletterul vă recomandă informații care pot fi importante pentru antreprenori, știri utile în viața cotidiană, dar și noutăți de povestit colegilor sau angajaților într-o pauză.

Varianta video a newsletterului, poate fi urmărită pe Facebook, Youtube, Instagram, Tiktok, sau aici, pe blogul de news al platformei Termene.ro

Distribuie mai departe