Jocurile de noroc au rămas scutite de plata TVA. Asta, deși au fost eliminate facilitățile fiscale pentru angajații din IT și construcții. Justificarea deciziei

• Deși Executivul a fost criticat de gruparea sindicală Cartel Alfa pentru că menține scutirea de TVA în cazul jocurilor de noroc, măsura poate fi interpretată ca o formă de protecție socială, a comentat pentru termene.ro consultantul fiscal Dan Schwartz. Chiar dacă sunt scutite de plata TVA, companiile de jocuri de noroc au un sistem de impozitare special, cu taxe de autorizare sau de regularizare, plus taxarea câștigurilor acordate jucătorilor.

Într-un comunicat emis în luna ianuarie, reprezentanții Cartel Alfa au criticat măsurile impuse de Guvern prin OUG 156/2024 (ordonanța trenuleț), considerând că „Deficitul ridicat trebuie să fie corectat pe calea îmbunătăţirii colectării”.

„Măsuri de austeritate aplicate diferențiat şi discriminatoriu: se elimină „privilegiile” la personalul din construcții, IT și agricultura, dar se aplică scutirea de TVA la jocurile de noroc; se impozitează dobânda depunerilor bancare, dar se scuteşte de impozit criptomonedele”, a mai comunicat Cartel Alfa.

Scutirea de TVA ca măsură de protecție socială

Așadar, cum se explică scutirea de TVA pentru jocurile de noroc? Dar facilitățile fiscale, în general?

Contactat de termene.ro, consultantul fiscal Dan Schwartz a explicat ce logică stă la baza acestei facilități.

„Cele mai multe state care practică scutirea de TVA sunt cele care au dezvoltat o întregă industrie în jurul jocurilor de noroc. În schimb, la nivel european, eliminarea acestei taxe este văzută și ca o formă de protecție pentru cei care joacă și sunt chiar dependenți. Dacă ar exista TVA cheltuielile lor ar fi mai mari și practic drumul spre falimentul personal mult mai scurt. Este singura interpretare care îmi vine în minte în acest caz”, a explicat specialistul.

Facilitățile fiscale, acceptabile pe termen scurt

O politică fiscală bine articulată va aplica însă facilitățile doar punctual, pentru a respecta principiul egalității.

„Comisia Europeană recomandă însă eliminarea facilităților, mai ales atunci când au în spate alte motive decât cele sociale. De exemplu, măsuri precum scutirea de impozit pe venit pentru diverși angajați introduce de regulă distorsiuni în piață pentru că un investitor poate lua decizia de a face plasamente în aceste sectoare din considerente fiscale și nu economice, cum ar fi normal”, a mai comentat Dan Schwartz.

Acesta a explicat totodată statele pot introduce facilități fiscale însă doar pe o perioadă limitată, pentru a încuraja dezvoltarea anumitor domenii. ”Prin urmare, chiar prin legea prin care au fost introduse aceste facilități trebuia precizat că e vorba de măsuri temporare”.

Ce spune Codul Fiscal?

Codul Fiscal reglementează scutirea de TVA pentru activități de interes general și ”alte activități”, facilitatea acordată pentru domeniul jocurilor de noroc intrând în această din urmă categorie (art. 292, pct. 2).

Potrivit art. 292, pct. 2 din Codul Fiscal sunt scutite de TVA:

• a) prestările următoarelor servicii de natură financiar-bancară;
  1. acordarea şi negocierea de credite, precum şi administrarea creditelor de către persoana care le acordă;
  2. negocierea garanţiilor de credit ori a altor garanţii sau orice operaţiuni cu astfel de garanţii, precum şi administrarea garanţiilor de credit de către persoana care acordă creditul;
  3. tranzacţii, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile curente, plăţi, viramente, creanţe, cecuri şi alte instrumente negociabile, exceptând recuperarea creanţelor;
  4. tranzacţii, inclusiv negocierea, privind valuta, bancnotele şi monedele utilizate ca mijloc legal de plată, cu excepţia obiectelor de colecţie, şi anume monede de aur, argint sau din alt metal ori bancnote care nu sunt utilizate în mod normal ca mijloc legal de plată sau monede de interes numismatic;
  5. tranzacţii, inclusiv negocierea, dar exceptând administrarea sau păstrarea în siguranţă, cu acţiuni, părţi sociale în societăţi comerciale sau asociaţii, obligaţiuni garantate şi alte instrumente financiare, cu excepţia documentelor care stabilesc drepturi asupra bunurilor;
  6. administrarea de fonduri speciale de investiţii;
• b) operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi prestările de servicii în legătură cu operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare efectuate de persoanele impozabile care intermediază astfel de operaţiuni;
• c) pariuri, loterii şi alte forme de jocuri de noroc efectuate de persoanele autorizate, conform legii, să desfăşoare astfel de activităţi;
• d) livrarea la valoarea nominală de timbre poştale utilizabile pentru serviciile poştale, de timbre fiscale şi alte timbre similare;
• e) arendarea, concesionarea, închirierea şi leasingul de bunuri imobile, acordarea unor drepturi reale asupra unui bun imobil, precum dreptul de uzufruct şi superficia, cu plată, pe o anumită perioadă.

Jocurile de noroc plătesc taxe de peste 4,5 miliarde de lei

Industria jocurilor de noroc înseamnă 23.000 de angajați lucrează pentru 1,1 milioane de jucători pentru a produce 2,2 miliarde de euro. Acestea au fost cifrele din 2023 și 2024. Mai exact, „jucătorii” români – 1,1 milioane de players în 2023 – au cheltuit în 2023 aproximativ 11 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 2,2 miliarde de euro, conform veniturilor declarate la Fisc de companiile de jocuri de noroc.

La începutul anului 2024,  464 de firme erau acreditate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) pentru a desfășura astfel de activități. Reprezentanții acestor societăți acreditate estimează că și în 2024, veniturile vor fi asemănătoare cu cele din 2023: undeva la 11 miliarde de lei.

Din cele 11 miliarde de lei, la stat vor ajunge direct de la firme o sumă de 3,3 miliarde de lei (650 de milioane de euro) sub formă de impozite aferente activității, premiilor. Alte peste 1,1 miliarde de euro ajung la stat pentru taxarea forței de muncă de peste 23.000 de angajați.

Taxarea jocurilor de noroc:

• Taxa anuală de acreditare pentru pariuri online

80 milioane de lei (500.000 euro per firmă) la 32 de firme acreditate.

• Taxa anuală de acreditare pentru pariuri tradiționale:

6,5 milioane de lei de la 441 de firme acreditate (15.000 de euro per firmă).

• Taxele de regularizare:

Aici intră, printre altele, impozitul de 21% pe venitul scos de firme. Venitul se referă la diferența dintre suma încasată de la jucători și totalul premiilor acordate.

ONJN a raportat anul trecut o taxe de regularizare de 1,1 miliarde lei, suma care ar putea fi atinsă și în 2024.

• Taxa de viciu (sau pe aparatele de păcănele)

180 de milioane de lei (36 milioane euro); aceasta se aplică pe cele 89.913 terminale de sloturi din țară (5.000 de euro per aparat).