Noile reguli vizează amânarea obligativității RO e-Factura pentru persoane fizice, reducerea birocrației pentru sute de mii de puncte de lucru, clarificarea facilităților fiscale în zone defavorizate și alinierea legislației românești la standardele OCDE.
Executivul încearcă să tempereze tensiunile generate de digitalizarea accelerată a fiscalității și să corecteze o serie de neclarități legislative care au produs confuzie în rândul contribuabililor.
Prin deciziile adoptate în ședința de la sfârșitul săptămânii trecute, Guvernul promite predictibilitate, o aplicare graduală a noilor obligații și o reducere semnificativă a poverii administrative, într-un moment cheie pentru aderarea României la OCDE și pentru absorbția fondurilor europene.
Tranziție pentru RO e-Factura: persoanele fizice primesc timp până în 2026
Una dintre cele mai importante decizii adoptate vizează utilizarea sistemului RO e-Factura de către persoanele fizice care obțin venituri din activități independente, inclusiv din drepturi de autor. Guvernul a introdus un termen de tranziție până la 1 iunie 2026, perioadă în care aceste persoane nu vor fi obligate să utilizeze sistemul.
Măsura se aplică persoanelor fizice identificate fiscal prin CNP, nu prin CIF, și vine în contextul numeroaselor semnale din piață privind lipsa de pregătire tehnică și administrativă pentru implementarea imediată a e-Factura. Persoanele deja înregistrate în sistem pot solicita ieșirea temporară, iar cele care nu sunt înscrise vor avea obligația de a se înregistra cu cel puțin trei zile înainte de termenul-limită.
ANAF va actualiza procedura de administrare a registrului RO e-Factura în termen de 30 de zile, pentru a reflecta noile reguli.
Cine este „persoană impozabilă” și de ce trebuie emisă factura
Ministerul Finanțelor clarifică și statutul persoanelor fizice din perspectiva TVA. Conform legislației europene și Codului fiscal, orice persoană care desfășoară activități economice în mod independent este considerată persoană impozabilă, indiferent dacă este persoană juridică sau fizică.
Cesiunea drepturilor de autor este calificată drept prestare de servicii atunci când nu există un raport de tip angajator–angajat. Această interpretare derivă din Directiva 2006/112/CE privind TVA, pe care România este obligată să o aplice.
Emiterea facturii nu reprezintă o taxă nouă și nu presupune automat plata TVA. Factura are un rol strict administrativ: dovedește existența operațiunii economice, permite urmărirea veniturilor și ajută la monitorizarea plafonului de scutire de TVA, stabilit la 395.000 de lei anual.
Fără documente justificative, autoritățile fiscale nu pot stabili momentul depășirii plafonului și, implicit, al apariției obligației de înregistrare în scopuri de TVA. De asemenea, factura nu generează dublă impozitare și este distinctă de impozitul pe venit și contribuțiile sociale declarate prin formularul 112.
Simplificare majoră pentru sediile secundare: birocrație redusă pentru 400.000 de puncte de lucru
Un alt pilon al reformei îl reprezintă simplificarea procedurilor de înregistrare fiscală a sediilor secundare. Modificările vin ca urmare a schimbării pragului legal de la 5 la 1 angajat, introdusă prin Legea nr. 245/2025.
Pentru firmele care au mai multe sedii secundare în aceeași unitate administrativ-teritorială, va fi suficient un singur sediu desemnat pentru declararea și plata obligațiilor fiscale aferente salariilor. În cazul sediilor secundare aflate în aceeași localitate cu domiciliul fiscal al contribuabilului, nu va mai fi necesară înregistrarea fiscală separată a acestora.
Actul normativ prevede și norme tranzitorii pentru entitățile deja existente, precum și suspendarea sancțiunilor pentru nerespectarea termenului de 30 de zile privind înregistrarea sediilor secundare. Măsura este estimată să reducă semnificativ sarcina administrativă pentru aproximativ 400.000 de sedii secundare la nivel național.
România și drumul către OCDE: eliminarea riscului de dublă impozitare
Guvernul a decis și abrogarea articolului 25¹ din Codul fiscal, introdus recent prin Legea nr. 239/2025, în urma recomandărilor formulate de experții OCDE. Potrivit acestora, articolul putea genera riscuri de dublă impozitare și tratamente discriminatorii între persoane afiliate rezidente și nerezidente.
Reprezentanții OCDE au atras atenția asupra potențialelor interpretări neunitare și asupra impactului asupra rezultatelor financiare ale companiilor. În consecință, autoritățile române au optat pentru suspendarea prevederii și demararea unei analize detaliate, realizate împreună cu experții OCDE.
Aderarea la OCDE este considerată un obiectiv strategic major, cu efecte directe asupra atractivității investiționale și modernizării cadrului fiscal. România se află în etapele finale ale acestui proces și își asumă adaptarea legislației la principiile de nediscriminare și transparență fiscală.
Facilități fiscale clarificate pentru Delta Dunării și Munții Apuseni
Pachetul legislativ include și clarificări importante pentru persoanele fizice din zonele defavorizate, respectiv Rezervația Biosferei Delta Dunării și Munții Apuseni. Reducerea de 50% a impozitului se aplică locuinței de domiciliu, terenului aferent și unui singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului.
Guvernul precizează explicit că plafonul general de majorare de 5% a impozitelor locale nu se aplică acestor localități, eliminând interpretările neunitare apărute la nivelul administrațiilor locale.
Pentru contribuabilii care au plătit deja impozite mai mari decât cele legale pentru anul 2026, sumele vor fi regularizate prin compensare sau restituire. Autoritățile locale au termen de 15 zile pentru a adopta hotărârile necesare punerii în aplicare a noilor prevederi.
.png)
