Firmele din România sunt pe ultimul loc din UE la utilizarea Inteligenței Artificiale. Explicațiile pentru care companiile nu folosesc AI

• Eurostat, biroul de statistică a Comisiei Europene, a analizat gradul de utilizare a Inteligenței Artificiale (AI) în companiile din statele membre ale Uniunii Europene. În ultimii doi ani, 2023 și 2024, perioada analizată de Eurostat, România a fost pe ultimul loc.

În 2024, România s-a situat pe ultimul loc în UE privind utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială (AI), doar 3,1% dintre întreprinderile cu cel puțin 10 angajați folosind aceste tehnologii. Deși s-a înregistrat o creștere modestă de 1,6 puncte procentuale față de 2023, nivelul rămâne semnificativ sub media UE de 13,5%.

Printre cele mai adoptate tehnologii AI în UE se numără analiza textului, generarea limbajului natural și recunoașterea vorbirii, însă România are un ritm lent de adaptare la aceste tendințe.

În 2024, 13,5% dintre întreprinderile din UE cu 10 sau mai mulți angajați au utilizat tehnologii de inteligență artificială (AI) pentru desfășurarea activității lor, ceea ce indică o creștere de 5,5 puncte procentuale (pp) față de 8,0% în 2023.

Țările scandinave sunt pe primele locuri

Cele mai mari procente ale acestor întreprinderi s-au înregistrat în Danemarca (27,6%), Suedia (25,1%) și Belgia (24,7%). La polul opus s-au aflat România (3,1%), Polonia (5,9%) și Bulgaria (6,5%).

Toate țările din UE au înregistrat creșteri ale ponderii întreprinderilor care utilizează tehnologii AI comparativ cu 2023, Suedia având cea mai mare creștere, de 14,7 pp, urmată de Danemarca (+12,4 pp) și Belgia (+10,9 pp).

România a înregistrat, totuși, o creștere

Prin contrast, creșteri modeste s-au înregistrat în Portugalia (+0,8 pp), România (+1,6 pp) și Spania (+2,1 pp).

Întreprinderile au continuat să adopte diverse tehnologii AI pentru a-și îmbunătăți operațiunile.

Tehnologia AI cea mai utilizată a fost analiza limbajului scris (extracție de text – text mining), adoptată de 6,9% dintre întreprinderi, marcând o creștere anuală de 4,0 pp. A doua tehnologie AI cea mai utilizată a fost generarea limbajului scris sau vorbit (generare de limbaj natural), utilizată de 5,4% dintre întreprinderi (+3,3 pp comparativ cu 2023). Aceasta a fost urmată de conversia limbajului vorbit într-un format lizibil de mașini (recunoașterea vorbirii), utilizată de 4,8% dintre întreprinderi (+2,2 pp).

De ce România se află pe ultimul loc în utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială?

România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor de inteligență artificială (AI), doar 3,1% dintre întreprinderile cu cel puțin 10 angajați folosind aceste tehnologii în 2024. Această situație poate fi explicată printr-o combinație de factori economici, educaționali, tehnologici și culturali.

• 1. Lipsa investițiilor în tehnologie

Un motiv esențial îl reprezintă investițiile insuficiente în infrastructura tehnologică. Întreprinderile din România, în special IMM-urile, care constituie majoritatea mediului de afaceri, au acces limitat la resurse financiare pentru a implementa soluții AI. Costurile ridicate ale acestor tehnologii, împreună cu incertitudinile privind rentabilitatea investițiilor, descurajează multe companii să adopte AI.

• 2. Deficitul de competențe digitale

Educația digitală este un alt factor critic. Sistemul educațional românesc nu pune suficient accent pe dezvoltarea abilităților digitale avansate, necesare pentru integrarea și utilizarea AI. În plus, deficitul de specialiști în domeniul IT și AI limitează capacitatea companiilor de a implementa astfel de tehnologii. Mulți experți români aleg să lucreze în străinătate, unde există oportunități mai bune.

• 3. Reticența culturală și lipsa de conștientizare

În multe cazuri, liderii de afaceri români nu sunt suficient de conștienți de beneficiile tehnologiilor AI. Reticența culturală față de inovație și tendința de a evita schimbările contribuie la o adopție lentă a noilor tehnologii. Acest lucru se observă în special în sectoare mai tradiționale, unde digitalizarea în sine rămâne o provocare.

• 4. Infrastructura digitală deficitară

Deși România este recunoscută pentru internetul său rapid, există încă multe regiuni, în special rurale, care au infrastructură digitală insuficient dezvoltată. Această situație afectează companiile care doresc să implementeze tehnologii bazate pe AI, dar nu au condițiile necesare.

• 5. Sprijin guvernamental limitat

Sprijinul guvernamental pentru digitalizare și inovație este modest comparativ cu alte state membre ale UE. Lipsa unor politici coerente și a unor fonduri dedicate pentru stimularea adoptării AI în mediul de afaceri agravează problema. În timp ce alte state, precum Danemarca sau Belgia, prioritizează AI în strategiile lor economice, România rămâne în urmă.

• 6. Prioritizarea altor nevoi economice

În contextul unei economii aflate încă în tranziție, multe întreprinderi din România prioritizează nevoile imediate, precum reducerea costurilor operaționale, în detrimentul investițiilor pe termen lung în tehnologie. Acest lucru limitează capacitatea de a inova și de a ține pasul cu alte țări.