Eșalonarea datoriilor la ANAF în 2026. Pașii urmați de o firmă cu restanțe de peste 400.000 de lei

Din 2026, eșalonarea simplificată la ANAF este limitată la datorii de maximum 400.000 lei și se aplică doar firmelor cu minimum 12 luni vechime, cu termene mai scurte de conformare (60 zile). Pentru datorii peste acest prag, eșalonarea clasică implică fideiusiune – o garanție personală a antreprenorilor, cu risc direct asupra patrimoniului lor.

În 2026, cadrul legal al eșalonării la plată a datoriilor fiscale pentru firme din România suferă schimbări semnificative față de 2025, ca parte a Pachetului 2 de măsuri fiscale intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

În primul rând, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) cere în multe situații contract de fideiusiune ca garanție personală pentru a acorda sau menține eșalonarea, ceea ce impune responsabilitate directă pentru asociați/administratori și limitează accesul „ușor” la această facilitate.

Totodată, sunt definite noi plafonări pentru eșalonarea simplificată – firmele pot utiliza această procedură doar dacă datoriile se încadrează între limite clare (ex. 5.000-400.000 lei pentru persoane juridice), ceea ce restrânge aria de aplicare.

Un alt element important este reducerea termenelor pentru plata obligațiilor care nu sunt incluse în eșalonare (de la 180 zile la 60 zile în anumite cazuri), ceea ce crește riscul de pierdere a facilității dacă firmele nu respectă rapid cerințele.

Aceste schimbări sunt parte a unui pachet fiscal mai amplu în 2026, care include și alte măsuri cu impact asupra mediului de afaceri (creșterea unor taxe, noi obligații de conformare etc.).

Cum era eșalonarea în 2025

În 2025, firmele aveau în practică două rute:

1. eșalonarea clasică (pe termen mai lung, cu analiză mai detaliată și, de regulă, garanții) și

2. eșalonarea simplificată (mai rapidă, cu birocrație redusă, cerută online). În 2026, cadrul rămâne, dar devine mai „aspru” la capitolul condiții de menținere și garanții – în special prin introducerea contractului de fideiusiune și prin scurtarea unor termene-cheie din procedură.

Eșalonarea clasică (Codul de procedură fiscală – înlesniri la plată) presupunea: cerere, analiză de către organul fiscal, un grafic de rate și condiții de menținere (să plătești ratele la timp și să nu acumulezi restanțe noi). În 2025, procedurile au fost actualizate prin OPANAF nr. 597/2025, care a clarificat inclusiv modul de evaluare a capacității de plată (de exemplu, criterii legate de acoperirea ratei din venituri).

Eșalonarea simplificată se depunea online (în SPV), inclusiv prin formularul dedicat (de tip D7), iar soluționarea era gândită să fie mai rapidă și cu documentație mai redusă decât la „clasic”.

2026 față de 2025: eșalonarea simplificată se aplică până în plafonul unor datorii de 400.000 de lei

Din 2026, eșalonarea simplificată rămâne, dar apare un plafon maxim al datoriilor ce pot intra pe această procedură simplificată: persoane juridice: 5.000 – 400.000 lei (total obligații principale + accesorii)

În plus, pentru persoanele juridice apare condiția ca firma să fie înființată cu minimum 12 luni anterior depunerii cererii.

O altă schimbare pentru eșalonarea simplificată este scurtarea termenelor pentru achitarea unor obligații care nu fac obiectul eșalonării, dar pot invalida facilitatea. Termenul coboară la 60 de zile (în anumite situații) față de 180 zile anterior în reglementare.

În cazul persoanelor juridice, vor putea beneficia de eșalonarea simplificată doar cele care au fost înființate cu minimum 12 luni înainte de depunerea cererii.

Eșalonarea la plată se acordă pentru:

  • obligațiile fiscale principale și accesorii ale persoanelor fizice în sumă totală cuprinse între 500 – 100.000 lei;
  • obligațiile fiscale principale și accesorii ale asocierilor fără personalitate juridică în sumă totală cuprinse între 2.000 – 100.000 lei;
  • obligațiile fiscale principale și accesorii ale persoanelor juridice în sumă totală cuprinse între 5.000 – 400.000 lei.

2026 față de 2025: eșalonarea clasifică pentru datorii de peste 400.000 de lei se face cu garanții de la antreprenori

În zona de eșalonare clasică, Legea 239/2025 (cu efecte în perioada 2026) introduce contractul de fideiusiune ca o condiție nouă, inclusiv cu reguli tranzitorii pentru cereri depuse și nesoluționate la momentul intrării în vigoare.

Fideiusiunea este o garanție personală, nu pe bunuri anume. Antreprenorul/administratorul se obligă să plătească datoria firmei dacă aceasta nu o face; ANAF poate urmări ulterior bunurile lui, fără a fi ipotecate din start.

Pe scurt: fideiusiunea devine un instrument explicit cerut, iar contractul este tratat ca titlu executoriu, deci riscul se poate muta și către persoana care garantează.

Aceste modificări ale eșalonării datoriilor de peste 400.000 de lei au născut păreri diferite și în rândul experților. „Contribuabilul cinstit sau micile afaceri nu au niciun motiv de panică. Măsura afectează doar 0,4% dintre antreprenori și lovește fix în datornicii mari care beneficiau de eșalonări necondiționate și care fentau legea”, a scris Iancu Guda, expert financiar, pe paginile sale de socializare.

„Măsurile reduc la minimum perspectiva unei redresări a contribuabilului pus în fața unor debite fiscale semnificative. În al doilea rând, obligă asociații și administratorii să răspundă în solidar cu compania, situație care trebuie să aibă loc doar în mod excepțional, ca „sancțiune” pentru cazurile în care aceste persoane, cu intenție directă sau indirectă, au condus la acumularea acestor debite”. consideră și Luisiana Dobrinescu, avocat, managing partner Dobrinescu Dobrev SCA.

Cum se face eșalonarea datoriilor unei firme în 2026, pașii

Pașii practici pentru reeșalonare (modificare / menținere)

În practică, „reeșalonarea” apare în două situații frecvente:

  • Modificarea deciziei de eșalonare (de exemplu, vrei să incluzi obligații apărute ulterior sau să ajustezi graficul), respectiv
  • Menținerea valabilității după ce ai pierdut eșalonarea din cauze punctuale (întârziere la rate, obligații curente neplătite etc.).

Un traseu realist pentru eșalonarea unori datorii arată așa:

  1. Verifici exact datoriile (principal + accesorii) și dacă intri pe „simplificată” (inclusiv plafon).
  2. Stingi obligațiile care trebuie plătite înainte / separat (în 2026 se pune accent mai mare pe stingerea anumitor obligații înainte de cerere).
  3. Pregătești documentele financiare (cash-flow, situația veniturilor, explicații privind blocajul). În 2025, OPANAF 597/2025 a consolidat partea de analiză/criterii.
  4. Depui cererea în SPV (pentru simplificată există formular dedicat; pentru clasic – cererea + documentația cerută de organul fiscal).
  5. Primești decizia / acordul de principiu și graficul. Dacă e cazul, în termenul procedural trebuie să constitui garanțiile și (din 2026, în scenariile aplicabile) să depui contractul de fideiusiune.
  6. Respecți strict condițiile de menținere: ratele, declarațiile la zi, obligațiile curente și termenele mai scurte din 2026 (în special „60 de zile”).