Economia paralelă din România consumă peste 45 de miliarde de euro din PIB

• România are cea mai mare economie subterană din UE, estimată la 13,1% din PIB în 2023 (≈45,6 mld. euro). Deși în scădere față de anii anteriori, nivelul rămâne ridicat. Principalele cauze: evaziunea fiscală, plățile în numerar și birocrația.

Țara noastră continuă să dețină un record negativ în Uniunea Europeană: cea mai mare pondere a economiei subterane, estimată la 13,1% din PIB în anul 2023, potrivit celui mai recent raport publicat de compania de consultanță EY.

La un PIB din ultimii doi ani, rezultă că economia subterană sau paralelă s-ar ridicat la 228 de miliarde de lei sau 45,6 miliarde de euro. Acestea ar fi pierderile la bugetul de stat suferite de România.

Deși valoarea a scăzut semnificativ în ultimele două decenii, acest fenomen rămâne o vulnerabilitate cronică a economiei românești – cu efecte directe asupra bugetului public, a investițiilor și a încrederii în instituțiile statului.

Nivelul din 2023 apropie România de țări precum Rusia, cu o pondere similară a economiei informale, și contrastează puternic cu media Europei de Vest, acolo unde economiile subterane sunt printre cele mai mici din lume.

Economica subterană

Raportul EY remarcă totuși o tendință pozitivă: economia subterană a României s-a redus cu 6,4 puncte procentuale din PIB în ultimii zece ani, de trei ori mai rapid decât media globală. Iar dacă luăm ca reper anul 2000, scăderea este și mai spectaculoasă – 13,1 puncte procentuale. Cu toate acestea, România rămâne la coada clasamentului european, în contextul în care media globală a economiei subterane era de 11,8% în 2023, iar majoritatea țărilor UE se situează sub acest prag.

La nivel global, 119 dintre cele 131 de țări analizate de EY au înregistrat progrese în reducerea economiei informale între 2000 și 2023. Cu toate acestea, cele mai ridicate niveluri ale economiei subterane se înregistrează în Africa și Asia de Sud, regiuni unde populațiile se confruntă cu lipsa alternativelor formale de angajare și un grad redus de digitalizare a statului.

Ce este economia subterană/paralelă/informală

Economia subterană cuprinde toate activitățile economice care nu sunt raportate autorităților fiscale. Aceasta include atât activități desfășurate de firme înregistrate, dar care ascund venituri, cât și afaceri complet nedeclarate.

Consecințele sunt multiple și profunde: economia subterană contribuie la așa-numitul tax gap – decalajul dintre taxele datorate și cele efectiv colectate – ceea ce afectează direct finanțarea serviciilor publice, cum ar fi sănătatea, educația sau infrastructura. În plus, pe termen lung, ea generează concurență neloială, descurajează investițiile și erodează încrederea în instituțiile economice și fiscale.

În funcție de țară, pierderile fiscale din cauza economiei informale pot varia între 0,2% și 5,1% din PIB. Principalele taxe afectate sunt TVA-ul și impozitul pe venit, iar principalul mijloc prin care aceste activități se desfășoară rămâne numerarul, care face dificilă urmărirea tranzacțiilor.

Cauze

Cauzele economiei informale diferă în funcție de nivelul de dezvoltare al statului. În țările sărace, precum unele din Africa și Asia, problema principală este lipsa de alternative formale de angajare. În schimb, în economiile avansate, inclusiv în România, evaziunea fiscală a firmelor este principalul motor al economiei subterane.

Factori-cheie care alimentează fenomenul în România:

• Eficiența guvernamentală scăzută – birocrație, lipsă de digitalizare și percepția unei administrații corupte.
• Povara fiscală ridicată – în special pentru IMM-uri, care adesea aleg zona gri pentru a supraviețui.
• Nivelul șomajului și economia familială – activități ocazionale, muncă la negru sau pe cont propriu, nedeclarate.
• Lipsa de educație fiscală – mulți contribuabili nu înțeleg legătura dintre taxe și servicii publice.

Soluții propuse

Raportul EY propune o serie de măsuri menite să reducă economia subterană, adaptate diferitelor contexte naționale. Printre cele mai importante se numără:

• Creșterea încrederii în administrația fiscală, prin transparență în cheltuielile publice și campanii de educație fiscală;
• Simplificarea procesului de formalizare a afacerilor, mai ales pentru micii antreprenori, prin reducerea birocrației și a costurilor de conformare;
• Adoptarea tehnologiei pentru detectarea evaziunii fiscale – facturare electronică, utilizarea plăților digitale și a inteligenței artificiale;
• Accesarea datelor terțe, inclusiv prin colaborări cu bănci și platforme online, pentru a urmări fluxurile de bani;
• Consolidarea cooperării guvernamentale și internaționale, prin schimb de date între instituții și colaborări transfrontaliere.

Cum este în alte state europene

Economia subterană variază semnificativ între statele europene, influențată de factori precum eficiența guvernamentală, nivelul fiscalității și condițiile pieței muncii. Conform unui raport al Parlamentului European, în 2022, România și Bulgaria au înregistrat cele mai mari ponderi ale economiei subterane din Uniunea Europeană, fiecare cu peste 30% din PIB

În contrast, țările din Europa de Vest, precum Germania, Austria și Danemarca, au raportat ponderi semnificativ mai mici ale economiei subterane, situându-se în jurul valorii de 10% din PIB. Această diferență este atribuită unor factori precum instituții eficiente, niveluri ridicate de conformare fiscală și economii stabile.