Deficitul comercial al României, alimentat de lipsa IMM-urilor în exporturi. Lipsesc strategiile publice

• România nu are o strategie coerentă de export și depinde excesiv de multinaționale. Lipsesc incubatoarele de export, sprijinul pentru IMM-uri și o rețea externă eficientă. Deficitul comercial a crescut la peste 33 miliarde euro în 2024, în ciuda potențialului agricol și industrial.

România ar trebui să ia exemplu, nu neapărat de la marile țări exportatoare din Europa precum Germania, Franța sau Marea Britanie în privința strategiilor de export, ci chiar de la statele din jur, dacă vrea să conteze pe piața internațională.

„Adevărul este că stăm prost la acest capitol, la strategiile de export, de fapt nici nu prea mai avem așa ceva”, lasă să se înțeleagă Costin Lianu, doctor în economie, specialist în politici de export.

România nu trebuie să se bazeze pe două-trei multinaționale, ci pe IMM-uri, firme mici și multe care să pătrundă pe piețele externe. Este obligatoriu ca țara noastră să-și dezvolte baza de firme de export, companii care să fie ajutate, „crescute” în incubatoare de export, să aibă la dispoziție date, studii de piață, reprezentanți comerciali care să faciliteze contactele în țările alese drept destinație pentru produsele românești.

Din păcate, se face prea puțin pentru susținerea exporturilor românești pe piețele externe, reprezentate la acest moment de multinaționale, în cea mai mare parte.

Incubatoare de export

Costin Lianu, președinte al Asociației Centrelor de Afaceri pentru Export (ACEX) atrage atenția că la noi nu există un sistem de acompaniere a firmelor românești, IMM-uri în special, pe piețele internaționale.

„Ce presupune acompanierea? Înseamnă să le iei din faza în care capacitatea lor de export este doar potențială, sunt începători și să-i crești în incubatoare de export, astfel încât să le dai cunoștințele necesare, ca o „diplomă” în ghilimele, aș zice, un pașaport de export”, declară Lianu.

Reprezentantul ACEX susține că acesta este un model european practicat de foarte multe țări și care s-a dovedit a avea succes. Din păcate, sistemul n-a fost preluat și la noi, deși au existat unele încercări în acest sens.

„Am incercat în două centre de export la Bacău și la Ploiești, cu finanțare elvețiană, dar statul român nu a preluat acest sistem. Eu am luptat foarte mult ca acest sistem să fie introdus și finanțat, pentru că așa dezvolți baza de export a României, prin extinderea ei. Noi avem nevoie nu de unu, doi mari exportatori multinaționali și să spunem că exportul nostru merge doar ca rezultat al investițiilor străine ale multinaționalelor. Este total greșit, dacă se gândește așa”, arată Lianu.

Multinaționalele asigură exporturile

Specialistul în politici de export afirmă că ar trebui să ne uităm la modul în care procedează state puternice din Europa care dincolo de multinaționale acordă o importanță deosebită susținerii IMM-urilor pentru o prezență la extern.

„Aș aduce, ca exemplu, țările importante din Europa care deși au export consistent pe multinaționale, diferența este făcută de IMM-urile exportatoare, acele firme mici și multe care reușesc să pătrundă pe piețele internaționale. Ele nu au capacitatea marilor firme, nici pentru cunoștințe, nici pentru informații de comerț exterior, nici pentru altfel de lucru. Și atunci soluția unui stat care este nu numai inteligent, dar și vrea să fie rezilient la crize, la situația evitării datoriei excesive, cum este cazul României, este să investească în acest sistem”, afirmă Lianu.

Din păcate, la noi, nu numai că nu există susținere pentru IMM-uri în acest sens, dar ele nu au la dispoziție nici măcar cele mai elementare lucruri: un portal de comerț exterior, studii de piață, informații economice despre posibile ținte de export pentru firmele românești.

Un sistem „încremenit”

Din păcate, la acest moment, rețeaua externă de care dispune România este departe de nevoile firmelor exportatoare. Țara noastră nu-și permite ca pe lângă un atașat comercial, de exemplu, să apeleze și la angajați locali care să faciliteze accesul firmelor autohtone pe piața respectivă, așa cum o fac alte țări.

„Rețeaua externă este în suferință. Noi avem rețeaua, să zicem ca sistem de organizare, cea mai, n-aș spune rudimentară, dar cea mai înapoiată, în sensul că marile țări exportatoare din Europa și nu vorbim de Franța, Germania sau Marea Britanie, ci de Cehia și de alte state, au la noi pe lângă un reprezentant comercial, oameni angajați din țară, autohtoni, pe care îi folosesc la susținerea exporturilor și investițiilor proprii, pentru că au cunoștințele necesare, să descurcă și sunt plătiți pentru acest lucru. Multe ar putea fi făcute, dar dosarul a ticăit tot timpul, a fost amânat, nu a fost considerată politică de export, o strategie națională. De fapt, nici nu avem strategie națională de export”, arată Lianu.

Cel mai bun exemplu este în privința atașaților agricoli, de care s-a tot vorbit de-a lungul timpului și nu s-a făcut nimic concret în acest sens.

„Pe lângă faptul că nu avem angajat local, că nu ne permitem, noi avem un sistem îmbătrânit, încremenit. Deci dacă alte țări fac chestia asta, majoritatea, noi nu avem așa ceva….. Polonezii, din câte știu, au un reprezentant care se ocupă exclusiv de aspectele de dezvoltare a afacerilor pe agricultură. Noi suntem o țară cu un potențial agricol mare, dar nu există niciun reprezentant de acest gen pe care să-l trimită ministerul de resort, Ministerul Agricultorii. S-a discutat acest lucru, dar a rămas tot în fază de proiect”, declară Lianu.

Deficit de peste 33 miliarde de euro

În 2024, exporturile FOB ale României au totalizat peste 92,69 de miliarde de euro, față de importuri CIF de 126,08 miliarde de euro, ceea ce a dus la un deficit al balanței comerciale de peste 33,39 miliarde de euro, potrivit datelor preliminare publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Comparativ cu 2023, deficitul din 2024 a fost mai mare cu 15,3%, raportat la anul anterior, în condițiile în care exporturile au scăzut cu 0,4%, iar importurile s-au majorat cu 3,3%.

La export pe primul loc se află mașinile și echipamentele pentru transport – peste 43,56 miliarde de euro, reprezentând 47% din total, cu o creștere cu 4,6% față de 2023.

Prețul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă prețul la frontiera țării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum și toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord.

Prețul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă prețul la frontiera țării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale prețului FOB, cât și costul asigurării și transportului internațional.