Deficitul bugetar la trei luni din 2026 a fost redus la jumătate față de aceeași perioadă din 2025

Scris de
Tibi Oprea
Deficitul bugetar la trei luni din 2026 a fost redus la jumătate față de aceeași perioadă din 2025
Execuția bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 21,09 mld. lei, respectiv 1,03% din PIB, comparativ cu deficitul de 43,66 mld. lei (2,28% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025.

Această evoluție reprezintă o diminuare de 1,25 de puncte procentuale a deficitului bugetar ca pondere în PIB, pe fondul creșterii veniturilor și al controlului cheltuielilor, arată un comunicat de presă transmis marți de Ministerul Finanțelor Publice.

Rezultatele primului trimestru confirmă angajamentul de consolidare fiscală, reușind o reducere semnificativă a deficitului, concomitent cu menținerea unui ritm ridicat al investițiilor publice, susținut prioritar din fonduri europene.

Venituri

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 158,76 mld. lei în primul trimestru al anului 2026, marcând o creștere de 12,3% față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,39 puncte procentuale, susținute în principal de încasările din TVA, impozit pe salarii și venit, precum și impozite și taxe pe proprietate.

Încasările nete din TVA au atins 33,63 mld. lei, în creștere cu 17,7%. Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea încasărilor brute din TVA (+20,3%), ca urmare a modificării cotelor de TVA, conform Legii nr. 141/2025. Totodată, restituirile de TVA au crescut la 10,71 mld. lei, față de 8,29 mld lei în primul trimestru din 2025, asigurând lichiditate suplimentară în economie.

Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 17,97 mld. lei, o creștere de 19%. Această dinamică a fost susținută de avansul semnificativ al impozitului pe dividende (+53%), dar și de creșterea impozitului pe salarii (+7,6%), influențată de eliminarea facilităților fiscale în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 53,28 mld. lei, în creștere cu 7%, depășind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția reflectă atât extinderea bazei de impozitare, cât și un transfer efectiv către Pilonul II de pensii, mai ridicat față de cel realizat în primul trimestru al anului 2025 (-5,77 mld. lei în primele trei luni ale anului 2026, respectiv -5,21 mld. lei în primul trimestru din 2025).

Veniturile din accize au însumat 10,95 mld. lei, consemnând o creștere de 9,2% (an/an), fiind susținute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+20,6% an/an)

Sumele rambursate de Uniunea Europeană au înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 13,2 mld. lei, în creștere cu 43,5% față de primele trei luni ale anului trecut.

Cheltuieli

Cheltuielile totale au însumat 179,85 mld. lei, înregistrând o scădere nominală de 2,8% față de perioada similară a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 9,7% la 8,8%, înregistrând o scădere de 0,9 puncte procentuale (an/an).

Cheltuielile de personal au fost de 40,85 mld. lei, în scădere cu 1,28 mld. lei față de primul trimestru din 2025. Reducerea a fost determinată de limitarea sporurilor și de limitarea cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026, ponderea acestora în PIB scăzând la 2,0%, cu 0,2 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 23,56 mld. lei, în creștere cu 5,8%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont că în ianuarie 2025 au fost plătite din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate sume pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate restante din anul 2024.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 21,67 mld. lei, din care 74,92% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.

De asemnea, valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele trei luni este cu 1,8 mld. lei, respectiv cu 12,72%, mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent, compensând investițiile finanțate din fonduri naționale unde se înregistrează o scădere și pe fondul faptului că în primul trimestrul al anului 2025 au fost achitate facturile rămase neachitate în anul 2024 pe programele naționale de investiții.

Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 13,37 mld. lei, cu 0,88 mld. lei mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, menținându-și ponderea de 0,7% din PIB.

Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 63,54 mld. lei, în scădere cu 0,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele trei luni ale anului 2026, au fost în sumă de 49,07 mil. lei.

Cheltuielile cu subvențiile, în valoare de de 2,83 mld. lei, au vizat transportul de călători, sprijinul pentru producătorii agricoli și schema de compensare la energie pentru consumatorii noncasnici (16,86 mil. lei).

Alte cheltuieli au fost de 2,76 mld. lei, reprezentând burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 15,84 mld. lei, care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 5 aprilie
Profi, în anul tranzacției. Pierderi istorice de 537 mil. lei în 2025. Începând de astăzi, Profi și Mega Image operează sub o
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024.
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria s
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful c
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat pr
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele ma
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful cla
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în bu
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul d
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-202
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat |
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A