Cum va fi aplicat codul de identificare digitală, „CNP-ul fiscal”, pe facturile și bonurile din comerțul fizic, din magazine
În Articol
- Magazinele fizice care fac comerț cu amănuntul au posibilitatea de a înlocui factura cu bonul fiscal, pe care este opțională menționarea datelor de identificare ale persoanei fizice.
- Spre deosebire de magazinele fizice, afacerile online trebuie să treacă aceste date pe facturi în orice situație.
Prin Ordonanța 69/2024 se prevede că pe toate facturile emise de firme către persoane fizice trebuie menționate datele de identificare ale cumpărătorului. În baza proiectului de ordonanță de guvern și a Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) 69/2024, acest CID va trebui trecut pe toate facturile achizițiilor B2C (Business to Consumer), achiziții făcute de o persoană fizică de la o firmă.
Majoritatea magazinelor fizice nu trebuie să treacă numărul/codul de identificare digitală (CID) pe care Ministerul de Finanțe vrea să-l acorde fiecărei persoane rezidente în România care are CNP.
Cumpărăturile în magazinele fizice
Comerțul tradițional, în magazine fizice, va trece CID pe factură, cu excepția comerțului retail. Excepție care reprezintă de fapt peste 90% din achizițiile făcute de o persoană fizică în magazinele tradiționale.
Magazinele cu vânzare cu amănuntul pot elibera, conform codului fiscal, bonuri fiscale. Pe aceste bonuri fiscale nu trebuie trecut CID-ul unei persoane fizice.
În categoria comerțului cu amănuntul se înscrie mai tot comerțul tradițional, de la supermarketuri, hypermarketuri, magazine din mall-uri sau cele de cartier, benzinării, până la cinematografe și concerte și meciuri de fotbal.
Magazinele care fac comerț cu ridicata sau en-gros vor fi nevoite să elibereze facturi pe care va fi trecut CID-ul unei persoane fizice.
Doar opțional, CID-ul poate fi trecut și pe bonul fiscal al magazinelor fizice
Intenția declarată a Ministerului de Finanțe prin adoptarea OUG 69/2024 este ca, în primul rând, acest cod de identificare digitală să fie utilizat opțional. Codul amintit poate fi folosit de persoanele fizice pentru a obține bonuri fiscale.
„Toate aceste bonuri fiscale emise pe codul de identificare al persoanei fizice se vor stoca undeva la ANAF și la finalul anului fiscal se vor putea acorda deduceri sau reduceri de impozit, credit fiscal ori prin reducerea impozitelor, ori prin restituirea unei părți din impozite. Cam asta este intenția declarată în acest moment. Vom urmări aplicabilitatea și implementarea ei”, a explicat Loredana Mihăilă, expert fiscal și vicepreședinte OF UGIR.
Specialistul spune în ce condiții codul de identificare fiscală poate fi folosit doar în magazinele fizice.
„Dacă acest cod va fi folosit pentru emiterea de bonuri fiscale pe casele de marcat care vor avea cod QR, va putea fi utilizat doar în magazinele fizice. N-ar fi niciun impediment după momentul în care se face resoftarea caselor de marcat. Scopul este să se identifice practic acel bon fiscal cu cod QR. Beneficiarul bonului fiscal poate verifica dacă aparatul de marcat fiscal este înregistrat sau nu în sistemul ANAF”, detaliază Loredana Mihăilă.
Sunt și alte avantaje pentru folosirea CID-ului
Sunt și antreprenori și patronate care văd decizia introducerii CID ca pe o măsură de reducere a evaziunii fiscale.
„Este o încercare sigură de a fiscaliza cât mai mult, dar printr-un sistem de stimulare a celor care prezintă bonuri fiscale, în sensul să deducă 1,2 sau 3%. Aici intervin mai multe lucruri. Sigur că ideea este de a încasa cât mai mulți bani la buget. Deci clar, cei care emit bonuri și care sunt corecți și cinstiți și buni platnici, pentru aia n-o să fie niciun fel de noutate. Considerăm că aceste coduri de identificare fiscală pe care le vor folosi persoanele fizice sunt ok, sunt în regulă”, a declarat Augustin Feneșan, președintele Asociației Patronilor și Meșteșugarilor Cluj.
Cât de mare este comerțul cu amănuntul
Studiul Romania Retail Snapshot 2024, realizat de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox, a prognozat că românii au cheltuit în anul 2023 suma de 36 de miliarde de euro în marile rețele de retail. Suma este cu 11% mai mare comparativ cu 2022. Din acest comerț prognozat, 22,5 miliarde de euro, respectiv peste 60% din total, ar reprezenta cumpărături efectuate în supermarketuri și hipermarketuri.
A doua cea mai mare pondere a cheltuielilor realizate de români în 2023 a fost în magazinele de bricolaj (3,6 miliarde de euro, respectiv 10%), acestea fiind urmate de magazinele electro-IT (3,3 miliarde, respectiv 9%) și de modă (2,2 miliarde de euro, 6,1%).