Cele două probleme importante ale negocierilor din toamnă dintre Comisia Europeană și Guvernul României
În Articol
- Comisia Europeană va negocia din toamnă strategia fiscală și bugetară prin care România va trebuie să-și reducă deficitul care la sfârșitul lui 2024 ar putea ajunge până la 8% din PIB.
Guvernul României scapă de marile decizii privind reforma fiscală și bugetară ca urmare a faptului că anul acesta au fost alegeri europene. Așa că de-abia din toamnă se va forma noua Comisiei Europeană aprobată de Parlamentul European, structură care va începe apoi negocierile cu Executivul de la Palatul Victoria pentru reducerea deficitului bugetar care va depăși 7% și se va îndrepta spre 8% conform estimărilor oficialilor de la Bruxelles și București.
În câți ani trebuie România să-și reducă deficitul 4 sau 7 ani
Comisia Europeană vrea să negocieze cu toate statele care la finalul anului 2024 vor depăși un deficit 3% din PIB un program de patru ani pentru ca economiile locale să revină sub pragul de 3%.
Marcel Ciolacu, premierul României, a anunțat însă ca va cere la Bruxelles un plan de 7 ani. Perioadă în care anual deficitul să scadă cu 0,74%.
„Faptul că am ajuns cu Comisia la un dialog și cu următoarea Comisiei o să parafăm acordul să avem pe 7 ani intrarea în deficitul asumat de 3%, cu 0,74% scădere anuală, arată faptul că nimeni nu dorește să mărească niciun impozit și nicio taxă. Se va continua pe zona de evaziune fiscală și pe Gap-ul de TVA. Deja 17% la gap-ul de TVA a scăzut, prin digitalizare, prin inteligență artificială, prin module de risc. Dacă România nu a avut de 34 de ani nicio informație, în momentul acesta… va fi cu o cifră. Avem nevoie de o Românie ordonată. Este nevoie să vezi ce priorități sunt în investiții, astfel încât banul public să fie direcționat unde se multiplică în economie rapid. Și nu trebuie să mai ai controlori la firme. Totul se face pe o analiză de risc”, a declarat Ciolacu.
Măsurile fiscale și bugetare cerute de Comisia Europeană
România se află în procedura de deficit excesiv încă de dinaintea pandemiei și crizelor declanșate de invazia Rusiei în Ucraina, , iar Comisia Europeană, care urmează să supervizeze un plan bugetar personalizat pentru România. Pentru a permite revenirea în ținta de deficit în perioada maximă permisă de noile reguli fiscale trebuie să primească o serie date, conform Curs de Guvernare.
- O analiză în detaliu a cheltuielilor publice la nivelul instituțiilor și companiilor cu capital de stat.
- Un plan de îmbunătățire a gradului de colectare a veniturilor, cu accent pe reducerea gap-ului de TVA.
- Un plan al măsurilor de digitalizare și de combatere a evaziunii pe perioada ajustării deficitului.
- O analiză a veniturilor rezultate din exploatarea resurselor naturale și din valorificarea activelor statului.
Când Comisia Europeană va avea o nouă componență
După alegerile europarlamentare din 9 iunie, în cadrul summitului lor din 27 iunie 2024, liderii țărilor UE au propus-o pe Ursula von der Leyen în funcția de președintă a Comisiei pentru un al doilea mandat.
Președintele nou numit al Comisiei și țările UE vor propune ulterior noi candidați pentru funcțiile de comisari. Parlamentul va organiza audieri ale comisarilor desemnați, astfel încât deputații din comisiile parlamentare competente să poată evalua dacă aceștia sunt adecvați portofoliilor propuse.
Procesul din Parlament se va încheia cu un vot în plen, așteptat în toamnă, în cadrul căruia deputații vor trebui să decidă dacă aprobă componența Comisiei în ansamblu.
Nemulțumiri
Comisia are indicii că „reformele” operate de guvern care au vizat structurile bugetare și gap-ul de TVA nu au eficiența așteptată.
Pentru Bruxelles, mai indică platforma Curs de Guvernare, marea problemă nu o constituie veniturile României – cu excepția notabilă a fraudei la TVA, ci modul în care statul cheltuie aceste venituri, de aici insistența cu care se cere României să opereze reforme structurale.