Un român produce anual cea mai mică cantitate de deșeuri din UE, de aproape trei ori mai puțin decât un austriac

• Deșeurile municipale în scădere pentru al doilea an consecutiv la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, față de acum un deceniu se produc mult mai multe deșeuri.

România, la coada Europei în ceea ce privește cantitatea generată de deșeuri de o persoană în timpul unui an, conform datelor Eurostat, biroul de statistică a Comisiei Europene.

Astfel, un român a produs (la nivelul anului 2022) 303 de kilograme de deșeuri municipale.

În 2023, cantitatea de deșeuri municipale generate pe cap de locuitor în Uniunea Europeană a fost de 511 kg, cu 4 kg mai puțin decât în 2022 (515 kg) și cu 23 kg mai puțin decât în 2021 (534 kg). Aceasta reprezintă o scădere de 4,3% în doi ani, însă, raportat la 2013, există o creștere de 32 kg pe cap de locuitor.

Diferențe majore între statele UE

Datele disponibile arată diferențe semnificative între țările membre în ceea ce privește volumul de deșeuri generate. Austria (803 kg pe cap de locuitor, 2022), Danemarca (802 kg) și Luxemburg (712 kg) sunt statele cu cele mai mari cantități de deșeuri municipale produse pe cap de locuitor.

La polul opus, România se situează pe ultimul loc în UE, cu 303 kg de deșeuri municipale generate pe cap de locuitor în 2022, urmată de Polonia (367 kg) și Estonia (373 kg). Deși acest lucru ar putea fi interpretat drept un avantaj ecologic, realitatea este mai complexă, iar cifrele scăzute sunt, în mare parte, rezultatul unor deficiențe în colectarea și raportarea deșeurilor.

Chiar dacă datele arată că România generează cea mai mică cantitate de deșeuri municipale din UE, aceasta nu înseamnă neapărat că țara este mai ecologică. Problemele legate de colectare, reciclare și depozitare rămân o provocare majoră, iar fără măsuri urgente, România riscă să rămână mult în urma altor state europene în ceea ce privește gestionarea deșeurilor.

România: deșeuri mai puține, dar reciclare deficitară

În România, problema gestionării deșeurilor nu este legată doar de cantitatea generată, ci mai ales de modul în care acestea sunt tratate. Potrivit Eurostat, rata de reciclare a deșeurilor municipale în România a fost de aproximativ 12-14% în ultimii ani, mult sub media europeană de 48% în 2023.

Deșeurile care nu sunt reciclate ajung, în mare parte, în gropile de gunoi – un model de gestionare învechit, care pune presiune asupra mediului și atrage sancțiuni din partea Uniunii Europene. În 2023, România încă depozita la groapă aproximativ 70% din deșeurile municipale, mult peste media europeană de 22,5%.

În Uniunea Europeană, media reciclării deșeurilor municipale a fost de 246 kg pe cap de locuitor în 2023. Acest lucru înseamnă că 48% din totalul deșeurilor generate au fost reciclate, comparativ cu 37,2% în 2013.

Pe lângă reciclare, o altă metodă importantă de tratare a deșeurilor este incinerarea. În 2023, în medie, 129 kg de deșeuri municipale pe cap de locuitor au fost incinerate, reprezentând 25,2% din total. În 2013, procentul era puțin mai mare – 26,4%.

Probleme și sancțiuni pentru România

România se confruntă cu numeroase probleme în domeniul gestionării deșeurilor, în special din cauza:

• Lipsei infrastructurii adecvate pentru colectarea selectivă;
• Nivelului scăzut de conștientizare a populației;
• Fraudelor din sistemul de reciclare;
• Gestionării ineficiente a gropilor de gunoi.

Uniunea Europeană a aplicat deja proceduri de infringement împotriva României din cauza incapacității de a respecta normele privind reciclarea și gestionarea deșeurilor. În plus, țara riscă sancțiuni financiare dacă nu implementează măsuri eficiente pentru a reduce procentul de deșeuri depozitate la groapă și a crește rata de reciclare.