ANAF vrea să schimbe pentru IMM-uri modul de aplicare a regimului special de scutire pentru în UE

ANAF vrea să schimbe pentru IMM-uri modul de aplicare a regimului special de scutire pentru în UE
Fiscul pregătește un ordin care reglementează aplicarea regimului special de scutire pentru întreprinderile mici în UE, conform Directivei (UE) 2020/285. Măsura simplifică raportarea fiscală, digitalizează procedurile și sprijină IMM-urile în activitățile transfrontaliere.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a elaborat proiectul de ordin al președintelui instituției (OPANAF) privind aprobarea procedurilor de aplicare a regulilor referitoare la regimul special de scutire pentru întreprinderile mici, conform noilor prevederi introduse în Codul fiscal prin Ordonanța Guvernului nr. 22/2025. Proiectul a fost pus în dezbatere pe site-ul agenției.

Aceste reglementări aliniază legislația națională la Directiva (UE) 2020/285, care modernizează sistemul comun al TVA pentru micile afaceri la nivelul Uniunii Europene.

Documentul stabilește cadrul prin care întreprinderile mici din România pot aplica regimul special de scutire în alte state membre și, în același timp, permite firmelor din alte țări membre să beneficieze de același tratament fiscal pe teritoriul României. În esență, scopul reglementării este acela de a facilita comerțul transfrontalier și de a reduce birocrația pentru firmele cu cifră de afaceri modestă, contribuind astfel la o piață unică mai competitivă și mai digitalizată.

Noi obligații și formulare fiscale

Pentru aplicarea efectivă a regimului, ANAF introduce o serie de formulare standardizate, menite să asigure transparența și schimbul corect de informații între statele membre:

  • „Decizie privind regimul special de scutire pentru întreprinderi mici în alte state membre ale Uniunii Europene” – prin care ANAF informează contribuabilul cu privire la acordarea regimului;
  • „Înștiințare privind regimul special de scutire pentru întreprinderi mici în alte state membre” – document prin care se comunică modificările sau încetarea regimului;
  • „Decizie privind respingerea solicitării de aplicare/încetare a aplicării în România a regimului special de scutire”, adresată firmelor din alte state membre care nu îndeplinesc condițiile prevăzute de Codul fiscal.

În plus, fiecare contribuabil va fi obligat să depună periodic un raport privind livrările și serviciile realizate, care va sta la baza schimbului automat de informații fiscale între autoritățile din UE.

Cum va funcționa sistemul de administrare

Regimul special de scutire (SME) va fi administrat printr-un sistem informatic interconectat la nivel european, dezvoltat pe baza specificațiilor tehnice ale Comisiei Europene. Fiecare stat membru gestionează propriul modul național, responsabil de transmiterea și primirea informațiilor privind persoanele impozabile înregistrate în acest regim.

În România, Administrația Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenți din cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București va fi autoritatea competentă pentru gestionarea acestui sistem. Aplicația informatică va fi implementată de Centrul Național pentru Informații Financiare din cadrul Ministerului Finanțelor, asigurând interoperabilitatea cu platformele similare din celelalte state membre.

Persoanele impozabile care doresc să aplice regimul SME vor transmite, prin mijloace electronice, o notificare prealabilă către ANAF. Aceasta va fi urmată de o decizie oficială emisă de organul fiscal, prin care se confirmă intrarea în regim și, ulterior, încetarea aplicării acestuia. Tot prin sistemul informatic vor fi transmise și rapoartele privind valoarea totală a livrărilor de bunuri și a serviciilor prestate în cadrul regimului de scutire.

Rolul digitalizării în noul cadru fiscal

Implementarea regimului SME presupune o digitalizare completă a fluxului de informații, de la depunerea notificărilor până la emiterea deciziilor și raportarea tranzacțiilor. Toate comunicările se vor face exclusiv prin mijloace electronice, ceea ce va reduce timpul de procesare, va spori acuratețea datelor și va limita erorile administrative.

Sistemul informatic va contribui și la monitorizarea aplicării corecte a regimului de scutire, asigurând un control în timp real al operațiunilor transfrontaliere și prevenind posibilele abuzuri fiscale. Totodată, va permite un acces facil la datele privind contribuabilii, oferind o imagine unitară asupra activităților economice desfășurate în diverse state membre.

Contextul european și național

Ordonanța Guvernului nr. 22/2025 transpune în legislația românească o serie de norme comunitare menite să creeze un cadru unitar de aplicare a regimului de scutire pentru IMM-uri (Small and Medium Enterprises – SME). Directiva europeană urmărește simplificarea obligațiilor administrative și uniformizarea pragurilor de scutire la nivelul Uniunii, încurajând mobilitatea antreprenorială și cooperarea administrativă între state.

În România, aceste reglementări sunt introduse la articolele 310¹ și 310² din Codul fiscal, care definesc condițiile prin care o întreprindere poate beneficia de regimul special de scutire, fie în România, fie în alte state membre. Pentru a asigura aplicarea corectă a acestor reguli, ANAF este obligată să stabilească proceduri clare de înregistrare, comunicare și verificare a datelor, în cooperare cu autoritățile fiscale din celelalte țări ale Uniunii Europene.

Potrivit art. IV din Ordonanța Guvernului nr. 22/2025, ordinele președintelui ANAF care stabilesc procedurile de aplicare a articolelor 310¹ și 310² din Codul fiscal trebuie emise în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței. Publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, este o condiție esențială pentru funcționarea regimului la nivel național și pentru conectarea României la sistemul european de raportare.

Prin urmare, proiectul de ordin propus de ANAF unifică toate prevederile necesare într-un singur act normativ, evitând suprapunerile administrative și asigurând o implementare coerentă a regimului special.

Proiectul de ordin

Art. 1. – Se aprobă Procedura de aplicare a regulilor prevăzute la art. 310¹ din Codul fiscal, pentru persoanele impozabile cu sediul activității economice în România care aplică regimul special de scutire pentru întreprinderile mici în alte state membre, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. – Se aprobă modelul și conținutul formularului „Decizie privind regimul special de scutire pentru întreprinderi mici în alte state membre ale Uniunii Europene”, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. – Se aprobă modelul și conținutul formularului „Înștiințare privind regimul special de scutire pentru întreprinderi mici în alte state membre ale Uniunii Europene”, prevăzut în anexa nr. 3.

Art. 4. – Se aprobă Procedura de aplicare a regimului special de scutire pentru întreprinderile mici aplicat în România de persoanele impozabile cu sediul activității economice în alte state membre, prevăzut la art. 310² din Codul fiscal, prevăzută în anexa nr. 4.

Art. 5. – Se aprobă modelul și conținutul formularului „Decizie privind respingerea solicitării de aplicare/încetare a aplicării, în România, a regimului special de scutire pentru întreprinderi mici, de către persoanele impozabile cu sediul activității economice în alte state membre”, prevăzut în anexa nr. 5.

Art. 6. – Referirile la Codul fiscal din cuprinsul prezentului ordin reprezintă trimiteri la Titlul VII „Taxa pe valoarea adăugată” din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 7. – Anexele nr. 1–5 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 8. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 9. – Structurile competente din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și Administrația finanțelor publice pentru contribuabili nerezidenți din cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Top 50 companii din Bistrița-Năsăud. De la Dan Steel și Gomar la Frasinul și Dimex 2000. Leoni, TeraPlast și Rombat rămân constante. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile centrelor de fitness au crescut de 15 ori în 17 ani, dar piața merge mai mult în pierdere, cu un record negativ în 2025. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Expert contabil: Firmele care nu depun bilanțul până la 31 octombrie 2026 riscă inactivitate fiscală. Condițiile s-au înăsprit
Top 50 companii din Arad. De la Takata și Astral Impex la Joyson Safety Systems și Smart Management Invest. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Vaslui: un transportator de mărfuri înființat în 2025 are profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ
Afaceri record de 7,3 mld. lei pentru producătorii de medicamente în 2025. Cel mai bun an pentru profituri a fost 2024. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Vaslui. De la Rulmenți, Mopan și Mândra la Vanbet, Safir și Kredianis. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Bacău. Producătorul gecilor Moncler a depășit Agricola Internațional și a ajuns al treilea angajator din județ în 2025
Piața de call center a crescut de 18 ori în 17 ani, până la 3,7 mld. lei. Numărul de angajați a crescut de 6 ori. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Mehedinți. De la Meva și Combinatul de Apă Grea la Trustul de Construcții și Combinatul de Celuloză și Hârtie. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile unităților silvice au scăzut cu 21,5% în 2025, după doi ani atipici
Business în Dâmbovița. Profiturile au crescut mai repede decât afacerile în perioada 2008-2025. Cele mai populare activități sunt transporturile, construcțiile și comerțul. GRAFICE
Salariul minim din România: triplare în 10 ani, dar tot printre cele mai mici din UE
Top 50 companii din Dâmbovița. De la COS, Avicola Crevedia și Agricantus la Sun Garden, Rombeer Crîngașu si IDV. Beko/Arctic, singura constantă. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cei mai mari angajatori din Cluj: Endava depășește De'Longhi și Emerson și trece pe locul doi. Electrica rămâne pe primul loc
Cei mai mari angajatori din Iași: Amazon, Phinia Delphi, Antibiotice și mai multe companii publice
Profituri și afaceri record pentru crescătorii de animale în 2025. Producătorii de pui și de ouă domină sectorul. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Restaurantele românești Mesopotamia și Fryday au profituri mai mari decât majoritatea firmelor din județul Suceava
Piața locuințelor noi, la al doilea an consecutiv de scădere. -12,5% în 2025 față de 2019. GRAFICE
Fotbalul românesc a descoperit concordatul preventiv: UTA Arad, FCU Craiova și Oțelul Galați, în procedură, după ce Poli Iași și Petrolul Ploiești au ratat-o și au ajuns în insolvență
Marile companii de la BVB sunt cu 50% mai scumpe decât acum un an, dar nu toate scumpirile înseamnă același lucru | GRAFICE
De trei ori mai multe concordate preventive în 2026: instrumentul de prevenție pentru firme prinde viteză, dar rămâne excepția | GRAFICE
Surpriză în Harghita: Un operator de toalete mobile a avut profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ în 2025
Record pentru piața de curierat. Afaceri de 9 mld. lei în 2025, dar profitul continuă să scadă. Urmează schimbări în clasament? Analiză 2008-2025. GRAFICE
Firmele de pompe funebre, afaceri record de peste 545 mil. lei în 2025. Profitul și-a reluat creșterea. Analiza pieței de servicii funerare în perioada 2008-2025. GRAFICE
Industria auto românească pierde 1.200 de angajați în fiecare lună
Top 50 companii din Harghita. 7 din 10 companii au rămas la vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Romaqua, M. Tabac și Amigo & Intercost, cei mai mari jucători. TIMELINE
Top 50 companii din Caraș-Severin. De la TMK Reșița și C+C la SE Bordnetze și TMD Friction. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cine vine după coroana Autonom? Piața de închirieri și leasing auto, la un nivel record de 5,6 mld. lei în 2025. Profiturile au intrat pe o pantă descendentă în ultimii ani. ANALIZĂ 2008-2025
Zece ani de scumpiri imobiliare. Cum au evoluat prețurile apartamentelor în șase mari orașe din România | Grafice
Swiss Capital și TradeVille au făcut trei sferturi din profiturile brokerilor independenți de la BVB în T1/2026. Patru case au ieșit pe pierdere | GRAFICE
Top 20 companii care au trecut pe profit în 2025: Rompetrol, Metro, Auchan, Electrica, Beko sau Mercedes-Benz
Cum a crescut salariul minim de la 1.450 de lei la 4.325 de lei în 10 ani?
Top 20 companii care au trecut pe pierdere în 2025: Carrefour, Selgros, UiPath, Sameday, Alro sau CFR Călători
Cele mai mari companii care nu au depus încă bilanțul pe 2025: Rafinăria Lukoil, proprietarul Zara și Bershka, șantierul naval din Tulcea sau BMW
Top 50 companii din Gorj. De la Artego, Avi Instant și Uzina Mecanică Rovinari la CE Oltenia, TMG Guard și Macofil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Ion Sturza: BlackRock a vrut să cumpere Rompetrol, dar oferta KazMunayGas a fost de 5-6 ori mai mare | A fost odată în business
A crescut sau a stagnat de fapt producția de mobilă în perioada 2008-2025 în raport cu inflația? Mai mult de o treime din angajați au dispărut în ultimii 17 ani. ANALIZĂ
Top 50 companii din Sălaj. De la Aplast, Inserco și Simex la Avril și Aenova. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Silcotub, singura constantă. TIMELINE
De 12 ori în 17 ani. Producția de hrană pentru animale de companie crește, dar nu ține pasul cu cererea. Trei producători reprezintă 87% din sectorul de 123 mil. euro. Analiză 2008-2025
Top 50 companii din Tulcea. De la STX, Elmet Com și Deltacons la Vard, Mini-Farm și Waldevar. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
De la obligațiuni la acțiuni: Bursa de la București și-a schimbat radical motorul de creștere în 2026 față de 2025 | GRAFICE
Producția de înghețată, un alt sector care s-a topit? Afacerile cumulate ale producătorilor au scăzut în raport cu inflația în perioada 2008-2024, dar lipsesc datele liderului de piață
Top 50 companii din Vâlcea. De la Oltchim, Damila și CET Govora la Faurecia, Vel Pitar și Avicarvil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
ANAF lansează două aplicații pentru verificarea automată a raportărilor SAF-T
Șase jucători controlează peste 70% din producția de lacuri și vopsele. Sectorul a crescut mai lent decât inflația, dar profiturile au crescut puternic. Analiză 2008-2024. GRAFICE
TVA de 11% pentru prima locuință cumpărată de tinerii sub 35 de ani, propusă în Senat
Top 50 companii din Botoșani. De la Danilux, Pita și Rolana Tex la Electroalfa, Vestra și Cornell’s Floor. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Industria hârtiei și cartonului, un sector de 10 mld. lei în care pierderile s-au triplat în doi ani. Analiză sectorială pe 17 ani. GRAFICE
Top 50 companii din Vrancea. De la Metale, Vincon și Zanfir la Annabella, Paco și Uvertura Com. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Interviu cu Marieke Blom, economista-șefă ING Group: România poate face Europa mult mai puternică doar prin recuperarea decalajelor. Nu profitați de toate avantajele
Top 50 companii din Satu Mare. De la Unicarm, Dan Steel și Sam Mills la ZES Zollner, Promat Comimpex și Unicarm Supermarket. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Paradoxul pensiilor private sub umbra unui război: Record de încasări la Pilonul 3, scădere istorică a activelor la Pilonul 2
Surpriză în Argeș: Anca Vlad a făcut profituri mai mari cu Fildas Trading decât Renault cu Dacia
Profituri în Maramureș: Compania de amanet și schimb valutar Bertus este pe primul loc, cu un profit mai mare cu 150% față de producătorul de mobilă Aramis
Cine face bani la pompă? Profiturile benzinăriilor au crescut accelerat până în 2023, dar au scăzut brusc în 2024. Analiză sectorială pe 17 ani | Big Read
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 20 august
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. Dacia și Catena, singurele constante. TIMELINE
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024. Sectorul crește constant | Big Read
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria sunt printre cele mai populare activități din Iași
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat preventiv. Analiză 2008-2024 | Big Read
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele mai multe companii mari după București-Ilfov și Cluj
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza sectorului forestier 2008-2024 | GRAFICE | Big Read
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în business
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul de angajați a scăzut. Francezii, nemții și grecii conduc piața. Analiză 2008-2024
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-2024. Luca și Petru, în top 3 angajatori. Lidas, în concordat preventiv
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat | GRAFICE | Big Read
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut de 7 ori. Cel mai bun an a fost 2022 | GRAFICE | Big Read
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A fost odată în business