Business News

România introduce salariul minim european. 80% din salariați vor trebui să beneficieze de contracte colective de muncă

25 iunie 2024, de

, in Actualitate

Citește articolul

În Articol

Una dintre recomandările incluse în proiectul de lege privind salariul minim adecvat, la sugestia Comisiei Europene, este creșterea reprezentativității contractelor de muncă colective de muncă până la un nivel de 80%, în prezent acest procent fiind în România sub 20%, potrivit celor mai recente date ale Eurostat.

Draftul de Lege privind stabilirea salariilor minime adecvate, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative aduce o serie de amendamente Codului Muncii (Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003) și are în vedere transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, termenul limită fixat în acest sens fiind 15 noiembrie 2024.

Amendamentul adus articolul 230 al Codului Muncii stipulează că: „prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, se aprobă un plan de acțiune pentru promovarea negocierilor colective, cu termene și măsuri în favoarea creșterii progresive a acoperirii negocierilor colective pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și de trai ale salariaților…pentru susținerea creșterii nivelului ratei de acoperire a negocierilor colective în plan național către valoarea de 80%”.

Potrivit expunerii de motive, proiectul de lege privind salariul mediu adecvat, ce amendează Codul Muncii, creează doar cadrul general pentru introducerea prevederilor Directivei 2022/2041. ”Ulterior modificării și completării cadrului legislativ primar, vor fi inițiate două proiecte de hotărâri ale guvernului, reprezentând cadrul legislativ secundar, care să asigure transpunerea integrală a acestei Directive”. Unul dintre proiecte se va referi la ”Planul de acțiune pentru promovarea negocierilor colective în scopul ameliorării accesului salariaților la drepturi negociate colectiv”, prevede documentul.

Care este în prezent situația contractelor colective de muncă?

„Potrivit legii, în prezent, managementul este obligat să demareze negocierile pentru un contract colectiv de muncă acolo unde sunt echipe de cel puțin 10-20 angajați. În mod normal, aceștia ar trebui să își aleagă un reprezentant care să poarte negocierile, dar de cele mai multe ori nu există acest reprezentant și nu se ajunge la negocieri”, a spus pentru termene.ro Augustin Feneșan, președintele Asociației Patronilor și Meseriașilor.

Ce ar putea include o strategie de încurajare a introducerii unor contracte colective?

”O soluție ar fi ca, pe viitor, Inspecția Muncii să verifice nu doar dacă aceste negocieri sunt demarate, ci și dacă se încheie un contract colectiv de muncă. Dar asta ar presupune ca prin lege să existe obligativitatea încheierii unui astfel de contract. Or, deocamdată legea obligă patronatul să demareze negocierile și atât”, a explicat pentru termene.ro Ionel Oțelea, reprezentant al Sindicatului Lucrătorilor Poștali din România.

Planul de acțiune privind promovarea negocierilor colective se află deja în fază de proiect la Ministerul Muncii și a fost discutat cu partenerii sociali. Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical a declarat pentru termene.ro că ”proiectul este foarte subțire” și nu corespunde cerințelor sindicale.

”Înainte de promovarea legii 62/2011, legea dialogului social, contractele colective aveau acoperire națională în proporție de 100%. După apariția legii a fost desființat contractul colectiv de muncă la nivel național și au dispărut și contractele la nivel de ramură, din cauza condițiilor exagerate privind reprezentativitatea”, a spus acesta.

El a mai declarat că, potrivit cerințelor CE, ar trebui reintroduse contractele colective la nivel de ramură, dar rămâne de văzut cum va arăta planul de acțiunile prin care se va atinge acest obiectiv.

Principalele prevederi ale proiectului

Proiectul de lege amendează art. 160 din Codul Muncii stabilind și o definiție a salariului minim de bază: „salariul de bază reprezintă componenta fixă a remunerației brute plătite unui salariat pentru munca pe care o prestează pe parcursul unei luni calendaristice, în care nu sunt incluse sporurile, indemnizațiile și alte adaosuri”, în timp ce „Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri”.

Salariul minim brut trebuie actualizat o dată pe an

De asemenea, proiectul modifică și completează articolul 164 din Codul Muncii, după cum urmează:

„(1) Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, după consultarea confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național, cu actualizarea periodică o dată pe an. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe țară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat”.

Angajatul poate fi plătit cu salariul minim cel mult 24 de luni

Draftul de act normativ reamintește totodată că nivelul orientativ al salariului minim trebuie să fie de circa 50-52% din salariul mediu brut și că un angajat poate fi plătit cu salariul minim timp de cel mult 24 de luni.

Astfel, prin amendamentele la art. 164 se stabilește că „salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit prin hotărârea Guvernului poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta este plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, dar fără a diminua valoarea netă anterioară a acestuia”.

Aceleași amendamente prevăd că, „prin hotărâre a Guvernului se poate stabili o majorare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzut la alin. (1), diferențiat pe criteriile nivelului de studii și al vechimii în muncă”.

Rata de acoperire a negocierilor colective trebuie să ajungă către 80%

În proiect se menționează totodată că salariul minim trebuie stabilit în urma negocierilor colective, ținta fiind ca rata de acoperire a acestora la nivel național să ajungă la circa 80%. Potrivit expunerii de motive, în România, „ponderea salariaților din mediul privat acoperiți de protecția și clauzele mai favorabile de drepturi ale contractelor colective de muncă era conform ultimelor date EUROSTAT sub 20%”.

Amendamentele aduse articolul 230 al Codului Muncii stipulează:

„Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, se aprobă un plan de acțiune pentru promovarea negocierilor colective, cu termene și măsuri în favoarea creșterii progresive a acoperirii negocierilor colective pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și de trai ale salariaților. Planul de acțiune se stabilește cu consultarea și/sau în acord cu partenerii sociali în Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social și se revizuiește periodic sau cel puțin o dată la cinci ani, pentru susținerea creșterii nivelului ratei de acoperire a negocierilor colective în plan național către valoarea de 80%”.

Amenzi de până la 200.000 de lei

Inițiativa de act normativ completează și prevederile art. 260 al Codului Muncii, referitoare la amenzile aplicabile celor care nu respectă cerințele privind salariul minim, după cum urmează:

„nerespectarea dispozițiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut, stabilit prin act normativ sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil, cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a garantat în plată salariul minim brut stabilit prin act normativ sau prin contractul colectiv de munca aplicabil, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 lei”.